Ioan Andone, fostul mare internațional în vârstă de 66 de ani, a făcut dezvăluiri explozive despre rivalitatea istorică dintre Steaua și Dinamo dinainte de Revoluție. Fostul fundaș a descris tensiunea dintre cele două cluburi folosind un singur cuvânt: „ură”. Și a povestit un episod șocant dintr-un derby din 1989, care i-a adus o suspendare de 3 luni.
„Se transmitea ură! Bați Steaua și gata!”
Fostul dinamovist a explicat cum era atmosfera în vestiar în anii ’80, când presiunea de a învinge rivala din Ghencea era imensă și venea din toate părțile, inclusiv de la generali și oficiali ai ministerului. Totul se transforma într-o chestiune de viață și de moarte. Până la urmă, despre asta era vorba.
„Eu am venit în ’83 la Dinamo, se transmitea rivalitatea asta cu Steaua. Când ajungi în vestiar, simți suporterii, tot. Generalii care veneau la echipă să te ambiționeze… Se transmitea ură! Bați Steaua și gata! Poți termina pe 2, nu e problemă, dar s-o bați pe Steaua! Care pe care! Se făcea o pregătire psihologică, veneau pe rând de la minister, de la club. Toată lumea venea și începea: «10 minute să vă zic și eu ceva – trebuie să-i bateți, că tatăl meu, că aia, că ailaltă…». N-ai văzut așa ceva! Primul an stai, te uiți, apoi intri în febra asta. Cu Belo, cu care mă împăcam la națională, câte clinciuri nu am avut… era o râcă. Ți-o transmit colegii… Acum, nu mai e nicio șansă să revină rivalitatea aceea. Uitați, a fost”, a povestit Andone.
„Le era frică de Valentin”
Andone susține că, de la un punct, balanța puterii s-a înclinat decisiv în favoarea Stelei, odată cu implicarea lui Valentin Ceaușescu, fiul cel mare al dictatorului. Prezența acestuia în anturajul clubului militar intimida pe toată lumea, de la miniștri la arbitri.
„Eu spun că, de când a intrat Valentin Ceaușescu (fiul cel mare al dictatorului Nicolae Ceaușescu), din ’80 și ceva, ei aveau influență mai mare. Le era frică de Valentin. Altfel, Ministerul era tare. Dar toți miniștrii s-au dat la o parte când a venit Valentin, și Postelnicu, și Homoștean: «Stai ușor, nu ne punem cu ăsta!». Și vedeam, erau influențe la arbitri, la Federație”, a declarat fostul internațional.
Blestemul de pe teren: „Să-ți moară copilul!”
Punctul culminant al acestor tensiuni a fost atins în derby-ul din martie 1989, câștigat de Steaua cu 2-1. Andone îl acuză și acum pe arbitrul Ion Crăciunescu de faptul că a viciat rezultatul prin eliminarea a doi jucători dinamoviști, Vaișcovici și Cămătaru. Nervii au cedat complet pe teren.
„Crăciunescu… cum dai, mă, afară doi jucători, când ne-au bătut 2-1 în prelungiri?! Să joci 8 cu 10 în câmp?! I-am și spus: «Bă, să-ți moară copilul!». Mi-a părut rău, mi-am cerut scuze după… Doamne, ferește! Până acolo, sunt chiar nebun, îmi luaseră Dumnezeu mințile!”, a recunoscut Andone. Dar cum s-a ajuns aici? „Cămătaru, coleg cu Crăciunescu de echipă la tineretul Craiovei, împinge mingea mai încolo, 3-4 metri, ia al doilea galben și afară, în prima repriză! Lasă-mă în pace! I-am și zis pe teren [lui Crăciunescu]: «Bă, te-a sunat? Ți-e frică?». Îi spuneam direct pe teren! Ce dracu’?! Numai că, na, așa bătea vântul, și aveam familii”, a continuat el.
Suspendarea și replica lui Crăciunescu
În acel meci, Andone a făcut și gesturi obscene către tribuna oficială, unde se aflau membri ai Comitetului Central. A urmat o suspendare de 3 luni, pe care o consideră un noroc, având în vedere vremurile.
„Mă duceam către tribune, făceam gesturi, din cauza că te aduce un arbitru în halul ăsta. Ca arbitru, trebuie să fii echilibrat la un derby, nu să furi. Am stat din martie până în iunie, suspendat 3 luni, am avut noroc. În vremurile alea, trebuia să ai noroc”, a adăugat „Fălcosul”.
Replica a venit, e drept, mult mai târziu.
În 2020, într-un interviu, Ion Crăciunescu a negat vehement orice influență venită din partea familiei Ceaușescu. „Pe Valentin l-am întâlnit de două ori, față în față, în toată viața mea. Dacă o singură persoană, rețineți, una singură!, vine și spune că Valentin i-a cerut sau a obligat-o vreodată să-i facă vreun favor, atunci eu nu mai vorbesc despre fotbal niciodată în această viață”.


