În doar 48 de ore, pe 24 aprilie, handbalul românesc își alege noua conducere, inclusiv pe cei 15 membri ai Consiliului de Administrație. Printre cei 48 de candidați care speră la un loc în C.A. se numără și Alin Cârligeanu, fost arbitru internațional și observator EHF, care vine cu un discurs tăios și propuneri concrete pentru viitorul acestui sport.
De ce un nou mandat
Alin Cârligeanu nu este la prima experiență de acest fel. El explică de ce dorește să continue în forul de conducere al handbalului românesc. „Candidez la un nou mandat ca membru în C.A. al FR Handbal pentru că după 5 ani de experiență (am socotit și anul 2012-2013 sub președinția lui Alexandru Dedu) am căpătat suficientă experiență și echilibru ca să pot schimba ceva în bine”, a declarat acesta. Mai mult, își dorește o schimbare la vârful federației: „Îmi doresc si, să pot colabora cu un președinte mai priceput, mai omenos și mai modest, care să unească în jurul său un C.A. dornic să «tragă» în sus handbalul, să fie folositor generațiilor care vin. Să pot fi martor și la succese, altele decât calificări sporadice sau rezultate bune la nivelul cluburilor.”
Acesta consideră că poate media conflictul mocnit dintre oficiali și sportivi. „Doresc ca în următorii 4 ani să mediez în mod onest relația dintre antrenori și sportivi pe de-o parte și arbitrii + observatori de cealaltă parte. Cred că acea creștere bruscă a baremurilor de la Liga Națională a creat o falie, o invidie ce nu este necesara în această relație.”
„Micii tirani locali, narcisiști și populiști”
Iar când vine vorba de ce îl deranjează cel mai mult în peisajul actual, Cârligeanu nu se ferește de cuvinte. V-ați gândit vreodată cine comandă, de fapt, muzica în sportul finanțat din bani publici? Fostul arbitru are un răspuns tranșant.
S-ar putea să vă placă și:
„Intervenția abruptă, negativă a unor oameni care au de-a face cu politică, dar nu sunt politicieni de clasă, erudiți. Micii tirani locali, narcisiștii și populiști vor să-și dea cu părerea mai mult decât se cade, mai mult decât au făcut-o la timpul lor campionii mondiali”, acuză Cârligeanu. El continuă, explicând cum ar trebui să stea lucrurile: „Primarii, președinții Consiliilor Județene și sub aceștia, responsabilii de sport locali ce fac parte din partide politice trebuie să aibă o opinie fiindcă în România se spune și este adevărat : «cine dă banii comandă muzică lăutarilor». În cazul dânșilor eu văd în primul rând un rol de control al distribuirii fondurilor alocate. (…) Nu poți să centrezi (aloci banii) și să dai și gol (antrenorul dat afară după 6 etape).”
Primele două măsuri pe care le-ar impune
Dincolo de critici, Alin Cârligeanu vine și cu un plan concret, format din două măsuri pe care le-ar implementa imediat dacă ar avea puterea de decizie.
Prima vizează competițiile de seniori și conducerea FRH: „Modificarea regulamentului de desfășurarea a Liga Națională masculină și feminină prin reintroducerea regulilor U23 și U21. În noul Statut al Federației Române de Handbal numărul maxim al mandatelor de președinte să fie de două și ar fi de analizat, dacă durata unui mandat să fie prelungită la 5 ani, ca să nu se suprapună perfect cu un ciclu olimpic.”
A doua măsură se concentrează pe sectorul juvenil, unul esențial pentru viitor. „Linie metodică unică de pregătire la nivel de Juniori 3, Juniori 2, Juniori 1 stabilită de comisia metodică și comisia tehnică după o consultare temeinică a antrenorilor de juniori”, propune el, adăugând și un sistem de premiere pentru tehnicienii formatori: „Premierea, pe linie descendentă a tuturor antrenorilor care s-au ocupat de descoperirea și creșterea unui sportiv care ajunge la echipa națională de seniori după ce acesta a depășit un nr de selecții, să zicem 20. Nu mai mult de 3 antrenori premiați/sportiv selecționat.”
Corupție și critici voalate la adresa conducerii
Întrebat direct dacă există corupție în handbalul românesc, Cârligeanu nu s-a sfiit. Până la urmă, de ce să ocolim subiectul? „Sportul este o oglindă a societății, am 58 de ani, oamenii au o părere despre mine, așa că nu mi-e frică să spun că da. Sunt diferite forme de corupție care se manifestă la noi în societate și care se reflectă în sport, se vorbește mult de sinecuri de exemplu și cred că dacă ne uităm bine, tot la FRH, au fost angajați oameni care nu au altă calitate decât sunt prietenii cui trebuie.”
Dar criticile nu se opresc aici. Fără a rosti nume, candidatul la C.A. trasează portretul-robot al unui lider adevărat, într-o aluzie clară la actuala conducere. Un președinte, spune el, „să știe să construiască o echipa, să fie excelent comunicator și o persoană optimistă (…), să nu-și vopsească părul dacă e bărbat adevărat (adică să spună lucrurilor pe nume), să poată să-și privească în ochi interlocutorii fără să se fâstâcească.”
„Nu i-am apărat destul pe cei onești”
Și totuși, o parte din vină o poartă și actualul Consiliu de Administrație, admite Cârligeanu, care face o autocritică dură. „Da, acum o să vorbesc în nume personal, ca parte din grupul care a format C.A. al FRH în urmă cu 4 ani. Cred că nu am fost suficient de abil în a-mi impune anumite idei legate de modificări de proceduri sau regulamente, nu am comunicat suficient de bine în raport cu cei care nu aveau aceeași opinie.”
Regretele sale merg mai departe. „Nu i-am aparat destul pe cei onești, indiferent dacă au fost sportivi, antrenori sau oficiali, cei modești, docili și neconflictuali au avut uneori de pierdut în față tupeului oamenilor care, vremelnic ocupanți ai unor funcții importante la nivel tehnic sau organizatoric, au făcut greșeli și în acest fel au generat tensiuni incredibil de mari în jurul lor, o atmosfera insuportabilă de lucru.”
Alegerile pentru cele 15 locuri din Consiliul de Administrație și pentru funcția de președinte vor avea loc vineri, 24 aprilie. La scrutin vor participa reprezentanții celor 242 de structuri sportive cu drept de vot, iar pentru șefia federației candidează Constantin Din, Sorin Dinu, Bogdan Voina și Cristian Potora.
