Marin Condescu, fostul președinte de la Pandurii Târgu-Jiu, lansează o teorie surprinzătoare despre potențialul energetic pierdut al României. La 69 de ani, fostul lider sindical al minerilor din Oltenia susține că modernizarea sectorului pe bază de cărbuni ar fi putut asigura independența energetică a țării și prețuri mult mai mici la facturi.
Dublu față de Cernavodă
În viziunea lui Condescu, lucrurile sunt simple. România ar fi trebuit să mizeze pe cărbune pentru a-și asigura o bază solidă în sistemul energetic național. Și nu oricum, ci la un nivel care ar fi eclipsat producția de la Cernavodă.
„Pentru problema cu mineritul și energia, am susținut încontinuu că România are nevoie de producție de energie electrică pe cărbune. (…) Noi, mergând pe ideea de a produce energie electrică pe cărbune, asigurai în producția de bază 2.500 – 3.000 de MW (megawați). Deci dublu decât Cernavodă!”, a declarat Condescu. Dar cum vine asta, mai exact? El explică: „Dacă ai pune energia electrică pe un grafic, ea merge până la un consum care se numește «în bandă» și pe urmă apar vârfurile de sarcină. Ori aprinzi tu un bec, ori îl aprinde celălalt. Și atunci ești nevoit să dai drumul la hindrocentrale. (…) Tu trebuie să funcționezi cu ele în bandă». În bandă, funcționai cu Nuclearelectrica și cu centralele pe cărbune”.
Soluția pentru poluare ar fi existat, conform fostului șef de la Pandurii. „Toți care au pus tot ce se întâmplă în natură pe seama CO2 (dioxid de carbon) au spus că centralele pe cărbune trebuie închise. Noi găsiserăm soluția să captăm toate gazele și să le înmagazinăm în rezervele de petrol epuizate cu 10-15%, care sunt de la Craiova și până sus, la munte… Anumite structuri se pretează foarte bine să înmagazineze CO2-ul și să-l ducă acolo. Dintr-odată, tu, România, cum a făcut și Germania, cum a făcut și Cehia, deveneai țară producătoare de energie electrică curată și care prindeai bonificații de până la 25 euro / MW de la Uniunea Europeană pentru că nu prindeai CO2-ul”.
S-ar putea să vă placă și:
O putere energetică ratată
Pe bune, v-ați fi gândit la așa ceva? Condescu este convins că un studiu valida deja această strategie, iar beneficiile ar fi fost uriașe pentru fiecare român.
„Universitatea din București a făcut studiu pe Termocentrala de la Turceni, a văzut că este fezabilă această strategie, iar tu deveneai o putere energetică! Nu mai aveai în ziua de azi cel mai scump curent din Uniunea Europeană! Ai fi devenit independent, iar siguranța ta națională nu mai era pusă în pericol”, a adăugat el.
Numai că, dincolo de teorie, cifrele de pe piața europeană arată o tendință complet opusă. Producția de energie pe bază de cărbune este într-un declin vizibil, în principal din cauza costurilor ridicate și a impactului asupra mediului. Tehnologiile de captare a carbonului invocate de Condescu, deși există, nu au fost implementate pe scară largă în România din cauza lipsei investițiilor.
În luna mai a anului 2023, cărbunele a generat, pentru prima oară, mai puțin de 10% din producția de energie electrică a Uniunii Europene. Iar în octombrie 2025, prețul cărbunelui a atins un minim istoric în Europa, scăzând sub pragul de 100 de dolari pe tonă.
„Isărescu nu mai voia aurul României”
Discuția nu s-a oprit la energie. Fostul lider sindical a vorbit și despre potențialul neexploatat al resurselor minerale, amintind de cupru și aur.
„Eu reprezentam industria minieră pe cărbune, auriferă și tot ce se întâmplă în toată partea aceea din Ardeal. România, dacă ar fi investit și n-ar fi abandonat… După Suedia, are cele mai mari rezerve de cupru, exploatabile în carieră la Roșia Poieni, la suprafață. N-au vrut să înțeleagă în niciun fel!”, a spus Condescu. El a povestit și un episod legat de privatizarea prin metoda MEBO (o tehnică prin care angajații preiau proprietatea întreprinderii), prin care salariații au putut cumpăra societatea.
Apoi a urmat un moment critic, legat de o decizie a lui Mugur Isărescu. „Când Mugur Isărescu a ajuns premierul României pentru trei luni de zile, a spus că lui nu-i mai trebuie aurul din România. Tot aurul pe care-l produceam în România în momentul ăla îl vindeam la Banca Națională. Cu argintul și cu celelalte puteam ieși pe piață. A dat o ordonanță care a spus că Banca Națională nu mai achiziționează aur. Ne-am dus: «Domnule, ce facem? Ne-ai lăsat în mijlocul anului cu problema asta, lasă-ne un răstimp să găsim și noi soluții». N-a vrut! Norocul nostru e că am ieșit și am vândut toată producția noastră pe bursa de la Londra. Au luat-o elvețienii apoi”, a mai povestit fostul președinte al gorjenilor.
Concluzia sa este tranșantă.
„România are, în acest moment, toate elementele din Tabloul lui Mendeleev. O politică înțeleaptă o va face cea mai puternică pe piața aceasta.”
În 2014, Marin Condescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj pentru delapidare, spălare de bani și fals. Patru ani mai târziu, în 2018, Curtea de Apel Craiova l-a condamnat definitiv la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare.
