Două reprize, două povești diferite pe Hill Dickinson Stadium. Everton, de nerecunoscut la început, a fost salvată de un gol al lui Thierno Barry. Și de o sclipire tactică a lui David Moyes. Rezultatul? Un 1-1 nesperat în fața unui Leeds care a controlat autoritar prima parte. Oaspeții au jucat fără emoții, chiar dacă simțeau în ceafă presiunea rivalelor Nottingham Forest și West Ham, potrivit The Guardian.
Prima parte a fost un monolog. Leeds a fost singura echipă de pe teren, o realitate confirmată și de The Guardian, iar golul a venit ca o consecință logică. Înainte de start, un moment de reculegere a marcat moartea legendei Tommy Wright. Apoi, senegalezii Iliman Ndiaye și Idrissa Gueye au fost felicitați pentru triumful de la Cupa Africii pe Națiuni. După care a început coșmarul pentru gazde.
Leeds, stăpână absolută în prima repriză
Tactic, planul lui Daniel Farke a funcționat perfect. A sufocat un Everton care nu găsea soluții. Mișcarea continuă a mijlocașilor și incursiunile lui Brenden Aaronson au creat un haos total în defensiva gazdelor, scoasă din așezare la aproape fiecare fază. Presiunea creștea. Un șut al lui Jayden Bogle a fost blocat de Tarkowski. Apoi, Ilia Gruev a trimis peste poartă din cornerul rezultat.
Golul plutea în aer. Și a venit. Leeds a construit o fază superbă în flancul drept, depășindu-i pe Ndiaye, James Garner și Vitalii Mykolenko. Anton Stach a trimis o centrare joasă, în fața porții. Mingea l-a sărit pe Calvert-Lewin, dar a ajuns perfect la James Justin, venit lansat în colțul opus. A finalizat clinic. Fără șanse pentru Jordan Pickford. Putea fi și mai rău. Câteva momente mai târziu, Calvert-Lewin a fost la centimetri de 2-0. Ghinion. Șutul său din apropiere a lovit bara.
Mutarea de geniu a lui Moyes a schimbat totul
La pauză, David Moyes a înțeles că așa nu se mai poate. Așa că a acționat. Managerul lui Everton a schimbat și jucătorii, și sistemul. I-a aruncat în luptă pe Jarrad Branthwaite, la primul meci al sezonului, și pe Kiernan Dewsbury-Hall, ambii reveniți după accidentări. Cei care au ieșit au fost Dwight McNeil și Harrison Armstrong. Complet anonimi.
Moyes a trecut la o așezare 3-5-2. Identică cu cea a lui Farke.
Efectul a fost imediat. Everton a început să aibă posesia. Să lege pase. În sfârșit, să pună în pericol poarta apărată de Karl Darlow. Coincidență? Greu de crezut. Noua formulă a adus echilibru și a permis echipei să respire. Duo-ul senegalez a creat prima mare ocazie, când Ndiaye a fost blocat în ultimul moment de Sebastiaan Bornauw după o pasă excelentă a lui Gueye.
Thierno Barry, omul momentului la Everton
Transformarea gazdelor era completă. Acum Leeds se vedea sub asediu. Portarul Karl Darlow a avut o intervenție de excepție la un șut cu exteriorul al lui Thierno Barry, dar nu a mai putut face nimic la faza următoare. Egalarea a venit ca o inversare de roluri. Presiunea constantă a dat roade.
Kiernan Dewsbury-Hall l-a găsit excelent pe Gueye în dreapta. Acesta a centrat în forță, la prima bară. Acolo a apărut Thierno Barry, care s-a desprins de Bornauw și a reluat spectaculos, cu o execuție de finețe, sub bara transversală. A fost al patrulea gol în ultimele cinci meciuri de campionat pentru Barry. Un jucător în formă maximă. La scurt timp, Everton a lovit și ea bara, prin Gueye, dintr-un șut de la marginea careului, confirmând dominația totală din repriza secundă.
Calvert-Lewin, primit cu aplauze și huiduieli la revenirea acasă
Un punct de atracție al meciului a fost revenirea lui Dominic Calvert-Lewin pe stadionul unde a cunoscut consacrarea. Atacantul, plecat gratis la Leeds în vară, a avut parte de o primire mixtă. Ironia sorții, s-au auzit mai multe aplauze decât huiduieli timide pentru cel care a contribuit decisiv la salvarea lui Everton de la retrogradare în trecut. Chiar el a avut prima ocazie a partidei, dar Pickford a fost la post. Apoi, în finalul reprizei, a fost extrem de aproape să închidă meciul, dar ghinionul și bara i-au refuzat bucuria golului împotriva fostei sale echipe.


