O competiție controversată care va avea loc pe 24 mai la Las Vegas amenință să dea peste cap tot ce știam despre sportul curat și corect. Așa-numitele Enhanced Games permit deschis folosirea substanțelor interzise sub strictă supraveghere medicală, iar această decizie pune o presiune uriașă pe Agenția Internațională de Testare (ITA).
Banii care cumpără recorduri mondiale
Celebrele Enhanced Games adună la start 50 de sportivi în probe de sprint, înot pe distanțe scurte și haltere. Miza financiară este colosală. Orice participant care bate un record mondial existent pleacă acasă cu un premiu garantat de 1 milion de dolari.
Cifrele vorbesc de la sine.
În februarie 2025, înotătorul grec Kristian Gkolomeev a încasat milionul după ce a scos un timp de 20,89 secunde în proba de 50 de metri liber, folosind substanțe interzise ținute la secret. A fost cu 0,02 secunde sub recordul mondial de 20,91. World Aquatics i-a ignorat performanța, iar ulterior, în luna martie, australianul Cameron McEvoy a stabilit un nou record oficial de 20,88 secunde.
Dar cum vine asta pentru sportivii curați? Într-un material publicat recent de Gsp, directorul general al ITA, Benjamin Cohen, explică situația extrem de delicată. „Este interesant dacă există convingerea simplistă că, dacă nu se înregistrează recorduri mondiale la Enhanced Games, asta înseamnă că sportivii de la Campionatele Mondiale și Jocurile Olimpice obișnuite se dopează și ei. Ar trebui să efectuăm cu adevărat o analiză internă a proceselor noastre dacă se pornește de la premisa că organismele antidoping nu pot depista trișorii. Ar însemna că ar trebui să ne schimbăm strategiile”, a declarat oficialul.
O problemă de eficiență în sistem
Iar lucrurile nu se opresc aici. Șeful instituției care supraveghează testele pentru Comitetul Olimpic și pentru mai bine de 80 de federații internaționale recunoaște deschis că sistemul are vulnerabilități majore.
„Înseamnă că fie nu testăm sportivii la momentul potrivit, fie nu testăm substanța potrivită, fie că laboratoarele nu sunt capabile să detecteze ceea ce iau sportivii în acest moment. Ar trebui să facem o introspecție a mișcării antidoping și să ne întrebăm dacă suntem eficienți”, adaugă Cohen.
Deși în 2023 s-au înregistrat 2.005 cazuri de dopaj la nivel mondial (cea mai mare cifră de când Agenția Mondială Antidoping a început să publice rapoarte în 2013), șeful ITA are îndoieli serioase. „Observăm că nu avem la fel de multe cazuri pozitive ca în trecut, așa că se pune întrebarea dacă eforturile dau roade sau dacă există o problemă mai mare și nu suntem capabili să-i prindem pe cei care trișează. Trebuie să schimbăm momentul în care testăm și modul în care testăm?”
Controale în miez de noapte
Numai că regulile actuale WADA interzic, cu foarte rare excepții, testarea sportivilor între orele 23:00 și 05:00. O portiță perfectă pentru substanțele cu fereastră scurtă de detecție, care dispar din organism până la răsărit. Să fim serioși, cine nu ar profita de o asemenea breșă dacă ar vrea să trișeze?
„Dacă te duci să vorbești cu departamentul de testare (ITA), ei ar spune: da, trebuie să putem testa ori de câte ori putem. Pe baza informațiilor pe care le are ITA, s-ar sugera că există o problemă”, afirmă Cohen.
Totuși, elvețianul nuanțează abordarea brutală. „Nu cred că ai vrea să faci testări în masă la Turul Franței, de exemplu, și să trezești toți sportivii la ora 3 dimineața, asta nu are sens. Cred că ar trebui să aveți suspiciuni foarte concrete (în legătură cu un sportiv) și să procedați cu mare prudență. Nu aș pleda pentru testări nocturne în masă, dar pentru o oarecare flexibilitate dacă se consideră că există o problemă”.
Adevărul iese la iveală abia după un deceniu
O statistică recentă de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina arată zero rezultate pozitive. Este pentru prima dată din 1998 (de la ediția din Japonia) când se întâmplă asta. ITA a testat cel puțin o dată 92% dintre participanți înainte de competiție și a efectuat 3.053 de teste pe 1.848 de sportivi, adică 63,4% din totalul concurenților prezenți în cele două săptămâni de întreceri.
Și totuși, oficialul refuză să desfacă șampania prea devreme. Toate probele de sânge și urină sunt păstrate timp de 10 ani pentru reanalizare.
„Istoria ne-a arătat că trebuie să fim precauți atunci când raportăm rezultatele de la Jocurile Olimpice. ITA a început reanalizarea probelor de la Londra 2012 și am văzut aproape 50 de medalii realocate și peste 70 de probe care fuseseră inițial declarate negative, declarate pozitive. În acest moment, toate probele de la Milano-Cortina sunt declarate negative, dar trebuie să fim precauți și să așteptăm puțin. Nu vreau să spun că este un succes major și că Jocurile au fost curate, pentru că, din păcate, va trebui să așteptăm 10 ani pentru a vedea dacă știința poate detecta lucruri pe care noi nu am fost încă capabili să le detectăm”, a conchis Benjamin Cohen.



