Cristi Chivu i-a impresionat pe italieni, dar nu doar prin rezultate. Modul său de comunicare a intrat sub lupa presei din Peninsulă, care a descoperit unul dintre secretele liderului din Serie A: este un poliglot desăvârșit, capabil să se facă înțeles de întreg vestiarul fără intermediari.
Facultatea de limbi de la Inter
Conceptul de „Chivulism” nu e nou. Italienii l-au inventat pentru a descrie discursul direct al antrenorului român, care evită limbajul de lemn și merge direct la obiect în dialogul cu presa. Dar acum, la peste nouă luni de la venirea sa, jurnaliștii au descoperit un nou atu.
„Poliglotul lui Inter. Chivu predă tactică în șase limbi. De la engleză la olandeză, arată abilități interpersonale îmbunătățite și empatie pentru câștigarea titlului”, notează presa italiană. abilitatea sa de a comunica este văzută ca o armă esențială în cursa pentru scudetto. „Facultatea de limbi. Italiană, engleză și olandeză. Tehnicianul român folosește cele mai eficiente cuvinte în discuțiile purtate cu jucătorii săi”.
O regulă impusă din respect
Cum vine asta, mai exact, cu șase limbi? Lucrurile stau puțin diferit la o privire mai atentă, dar la fel de puternic. Chivu stăpânește la perfecție patru limbi, dar înțelege încă trei, ceea ce îi permite să acopere aproape orice naționalitate din lotul său.
S-ar putea să vă placă și:
„Antrenorul român a stăpânit întotdeauna dialectul local încă din perioada petrecută la Ajax. si, vorbește franceza, spaniola și germana, ceea ce îi permite să fie mai bine înțeles de jucători. Română, italiană, engleză și olandeză. Chivu vorbește fluent patru limbi diferite. Înțelege alte trei – spaniolă, franceză și germană – dar nu le poate vorbi. din acest motiv, între meciuri și sesiuni de antrenament, este obișnuit să-l auzi folosind o limbă diferită, în funcție de jucătorul cu care comunică”.
Iar acest efort nu este întâmplător. Este o filosofie de viață. „E o regulă pe care și-a impus-o: la sosirea într-o altă țară, învățarea limbii e obligatorie, nu doar pentru a se adapta mai bine, ci și din respect”. Exemplul cel mai bun este perioada Ajax, unde în patru ani a învățat olandeza perfect, la fel cum a făcut și cu italiana.
Paradoxul limbii române
Și totuși, există un paradox. Deși gândește în română, Chivu ar întâmpina dificultăți tocmai în țara sa natală, unde nu este familiarizat cu anumiți termeni specifici fotbalului modern.
„Curios e că, dacă ar antrena o echipă românească, lui Chivu i-ar fi mai greu. Deși continuă să gândească în limba română, ar trebui să memoreze anumiți termeni pur fotbaliști”.
Lucrurile nu se opresc aici.
Se pare că limba engleză a devenit principalul vehicul de comunicare chiar și în familie. „Și chiar și acasă, de fapt, vorbește în engleză. Este vina celor două fiice, cu care Cristian ar vrea să vorbească românește, dar, în schimb…”.
Fără translatori, fără mesaje pierdute
Dincolo de cifre și de respect, avantajul pragmatic este uriaș. Mesajele tactice ajung direct la jucători, nealterate. „La Inter nu mai e nevoie de translatori, cu riscul de a pierde ceva sau de a nu transmite perfect un mesaj către jucători”.
Un exemplu concret este Yann Bisseck, stoperul german de 25 de ani (și o înălțime de 1,96m). Acesta a recunoscut într-un interviu pentru publicația „Kicker” că la început i-a fost greu cu Inzaghi tocmai din cauza barierei lingvistice. Sub comanda lui Chivu, însă, Bisseck a adunat 29 de meciuri și 2.323 de minute, reușind două goluri și trei assisturi.
