Ion Țiriac a împlinit vârsta de 87 de ani. Născut pe 9 mai 1939 la Brașov, fostul mare jucător de tenis rămâne unul dintre cele mai grele nume din sportul românesc, având în palmares trofeul de la Roland Garros cucerit în urmă cu exact 56 de ani.
Triumful istoric de la Paris alături de Năstase
Și ce echipă formau cei doi pe zgura pariziană. Țiriac, un specialist recunoscut al probei de dublu la nivel mondial, a ridicat trofeul suprem la Roland Garros în anul 1970, făcând pereche cu legendarul Ilie Năstase. În marea finală de la Paris, românii au trecut fără drept de apel de cuplul american format din Arthur Ashe și Charlie Pasarell. Scorul de pe tabelă a arătat o victorie clară în trei seturi: 6-2, 6-4, 6-3.
Perechea Țiriac – Năstase a definit o eră întreagă pentru tenisul autohton.
Dincolo de cifre, impactul lor a fost uriaș pe scena internațională a tenisului. Au atins faza semifinalelor pe zgura franceză în 1967 și 1968, bifând o prezență în finală și la ediția din 1996. Iar la nivel de echipă națională, cei doi au dus România pe cele mai înalte culmi sportive. Au jucat nu mai puțin de trei finale de Cupa Davis, disputate pe rând în 1969, 1971 și 1972. Au fost anii în care tenisul românesc se bătea de la egal la egal cu marile puteri ale lumii.
De la racheta de tenis la imperiul financiar
S-a retras oficial din circuitul profesionist în 1979. Dar să fie acesta momentul în care Țiriac a făcut un pas în spate?
Nici pe departe. După cum a relatat recent Sport într-un material amplu dedicat aniversării sale, brașoveanul s-a reinventat rapid pe o altă poziție strategică. A devenit antrenor și impresar pentru legende incontestabile ale sportului alb, nume uriașe precum Guillermo Vilas sau Boris Becker. Sub atenta sa îndrumare tehnică și managerială, neamțul Becker a reușit să câștige cinci titluri de Mare Șlem, o performanță absolută care i-a cimentat lui Țiriac reputația de manager de top la nivel global.
Apoi a urmat explozia în afaceri. Până la urmă, vorbim astăzi despre unul dintre cei mai bogați români, cu o avere estimată la 2,3 miliarde de dolari. Fostul sportiv controlează un portofoliu masiv ce acoperă domenii cheie pentru economia națională: bănci, asigurări, piața auto, imobiliare și aviație. Trecerea de la sportiv de performanță la magnat s-a făcut treptat, dar cu aceeași rigoare pe care o arăta pe terenul de joc.
Investiția masivă în noul spital și revolta legată de taxe
Dar cel mai ambițios proiect al său din prezent nu are nicio legătură cu sportul, cu tenisul sau cu profitul direct din afaceri. Fostul tenismen construiește de la zero cel mai mare spital de psihiatrie din România, o facilitate medicală modernă pe care intenționează să o doneze statului român imediat după finalizare.
Numai că lucrurile s-au blocat într-o cerință fiscală extrem de rigidă. Investiția totală în acest spital se ridică la 16 milioane de euro, sumă din care statul percepe un TVA uriaș. Țiriac a răbufnit public, explicând exact absurdul situației în care se află o inițiativă privată destinată exclusiv sistemului public de sănătate.
„Noi facem acum un spital cu acei faimoși bani privați pentru spitale publice. Și facem acest spital, care este un spital de psihiatrie, care o să fie cel mai mare din România și costă vreo 16 milioane de euro”, a explicat omul de afaceri.
Miliardarul a continuat tirada, vizibil deranjat de birocrația autohtonă (o problemă veche și pentru investitorii din fotbalul românesc, care se lovesc des de piedici similare la construirea bazelor sportive).
„Dați-vă seama că noi, la 16 milioane, trebuie să plătim undeva la patru milioane TVA. De ce? Eu ăia patru milioane îi am, dar de ce să plătești alea patru milioane, când cu alea patru milioane poți să faci altceva? Am vorbit și cu ANAF-ul, care a spus că nu am niciun fel de problemă, pentru că în toate verificările nu am luat niciodată un leu”, a subliniat Țiriac, apărându-și investiția.
Proiectul unității de psihiatrie va costa în final 16 milioane de euro, fonduri asigurate integral din conturile private ale fostului campion de la Paris.
