Mircea Lucescu, o legendă a fotbalului românesc, a încetat din viață marți, 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani. Vestea a lovit puternic lumea sportului, iar Mircea Rednic, în vârstă de 63 de ani (fostul său elev și colaborator), se arată profund devastat de pierderea mentorului său.
O legătură de peste 40 de ani
„Il Luce” a fost nu doar un antrenor pentru „Puriu”, ci un adevărat ghid. Rednic a mărturisit, printre lacrimi, că legătura lor a durat peste patru decenii. „Am fost legați peste 40 de ani. Am jucat împreună. La 18 ani am venit de la Luceafărul și a fost mai mult decât un antrenor. Omul care mi-a orientat cariera, viața. M-a ajutat să devin un om. Nici nu pot să vorbesc, îmi pare așa de rău (n.r. – plânge).”
Gestul său vorbește de la sine despre intensitatea relației. Mâine, pe 9 aprilie, este ziua de naștere a lui Mircea Rednic.
„Mâine este ziua mea și eu stau la sicriul lui nea Mircea.”
S-ar putea să vă placă și:
Nu-i chiar așa cum te-ai aștepta să-ți petreci o zi specială, nu-i așa?
Rednic a continuat să-și exprime durerea, amintind de sfaturile prețioase primite. „Eram legați, tot timpul mi-a dat sfaturi. Ne-a spus niște lucruri care ne-au ajutat în carieră. Un om neasteptat și unul dintre cei mai buni antrenori din istorie. Avea știința fotbalului, de a socializa cu oamenii din jurul lui, cu conducătorii, pentru că nu era ușor deloc, mai ales la vremea aia. A reușit performanțe uriașe.”
Pasiunea pentru fotbal și suferința din final
Pasiunea lui Mircea Lucescu pentru fotbal era legendară. Ba chiar, Rednic a subliniat că „Parcă lipsește ceva, apărea tot timpul la meciuri. Asta și-a dorit, fotbalul a însemnat viață pentru el. Chiar și când ieșeam la restaurant, numai despre fotbal vorbea. Nu făcea altceva, tactică, antrenamente. A trăit 100% pentru fotbal. A făcut mult bine fotbalului.”
Numai că, această dedicare totală a venit cu un preț. Rednic a vorbit deschis despre impactul meciului cu Turcia asupra sănătății lui „Il Luce”. „E clar că meciul cu Turcia l-a afectat. A suferit, mai ales după comentariile dinainte și după meci.” A făcut o paralelă cu propria experiență: „Eu am făcut infarct pe bancă la meciul cu Steaua, te consumă enorm. Se adună toate, an de an.”
E drept că presiunea era imensă. Rednic regretă că nu l-au putut convinge să renunțe, deși „Venea și cu perfuzii pe bancă. Nu voia să zică lumea că lasă echipa la greu. Dar el nu a lăsat pe nimeni niciodată la greu.”
Apel către FRF și o carieră de neegalat
Mircea Rednic a lansat și un apel indirect către Federația Română de Fotbal (FRF). „Cei de la FRF ar fi trebuie să vorbească cu el, sănătatea este mai importantă decât orice. Eu am văzut după meciul cu Turcia că avea unele probleme, nu era bine, suferea enorm și trebuia să se intervină de atunci.”
Suferea enorm.
„I s-a făcut rău când făcea analiză, pentru că se consuma. Când iei gol cum iei, e normal să te superi. Nu e vina antrenorului. Era conștient că va fi atacat după ratarea calificării. A rămas singur, au scăpat jucătorii și cei de la federație. Nu vreau să intru acum în discuții.”
Dincolo de aceste regrete, Mircea Lucescu lasă în urmă o carieră impresionantă. Ca jucător, a câștigat 6 titluri de campion și o Cupă a României, toate cu Dinamo. A antrenat echipe precum Corvinul, naționala României, Dinamo, Pisa, Brescia, Reggiana, Rapid, Inter, Galatasaray, Beșiktaș, Șahtior, Zenit, naționala Turciei și Dinamo Kiev.
Palmaresul său de tehnician este unul de invidiat: 36 de trofee. Printre acestea se numără 9 campionate ale Ucrainei, 8 Cupe ale Ucrainei, 7 Supercupe ale Ucrainei, 3 Cupe ale României, 2 campionate ale României, 2 campionate ale Turciei, dar și Cupa UEFA, Supercupa Europei, Supercupa Rusiei și Cupa Anglo-Italiană.
Reacții emoționante din lumea fotbalului
Nu doar Mircea Rednic este devastat. Gheorghe Hagi a declarat că „A fost ca un părinte pentru mine. Nu pot să vorbesc.” Florin Răducioiu, la rândul său, a plâns la telefon, spunând că „S-a rupt pe jumătate sufletul meu… Sunt terminat.”
Până la urmă, plecarea lui Mircea Lucescu lasă un gol imens. Era o figură constantă, un reper. Iar acum, în aceste momente grele, amintirile curg șuvoi. „Chiar și-a dorit ca naționala să ajungă la Mondial, cu toate că era conștient că lotul nu era cel mai bun. Ok, Generația de Suflet, dar nu se poate doar cu sufletul, trebuie rezultate,” a încheiat Rednic, reamintind că „a sunat nea Mircea adunarea (n.r. a izbucnit în plâns).”
