România nu există pe clasamentul medaliilor la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano Cortina 2026. Cu doar trei zile înainte de ceremonia de închidere, delegația noastră nu a reușit să obțină nicio distincție, într-o ediție în care 26 de țări au urcat deja pe podium. Absența noastră este cu atât mai vizibilă cu cât națiuni fără tradiție în sporturile de iarnă, precum Brazilia și Georgia, au reușit să scrie istorie, câștigând primele lor medalii olimpice.
Acest articol compilează toate informațiile disponibile despre ierarhia pe medalii, performanțele notabile și contextul general al competiției, pentru a oferi o imagine completă a situației la data de 19 februarie 2026.
Realitatea clasamentului: România, absentă
Bilanțul este simplu și dur: zero medalii pentru România. În clasamentul oficial, bazat pe numărul de medalii de aur, apoi de argint și de bronz, țara noastră nu figurează. Lista țărilor medaliate, publicată după finalele de miercuri, se oprește la locul 26, ocupat de Belgia cu o singură medalie de bronz. Asta înseamnă că cel puțin 26 de națiuni se află în fața României.
Competiția de la Milano Cortina, a 25-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, a adunat la start aproximativ 2.900 de sportivi din 92 de comitete olimpice naționale. Până acum, s-au decernat medalii în 89 din cele 116 finale programate, ceea ce înseamnă că peste trei sferturi din concurs s-a încheiat deja. Șansele ca România să mai apară în clasament sunt, Deci, pur teoretice.
Norvegia, de neoprit. Luptă strânsă pentru podium
Norvegia își confirmă statutul de superputere a sporturilor de iarnă și domină autoritar clasamentul. Cu un total impresionant de 33 de medalii, dintre care 15 de aur, 8 de argint și 10 de bronz, națiunea scandinavă pare de neclintit din fotoliul de lider. Distanța față de urmăritoare este considerabilă.
Italia, țara gazdă, face o figură frumoasă și se menține pe locul al doilea, cu 9 medalii de aur, 5 de argint și 12 de bronz, adunând un total de 26 de medalii. Podiumul este completat de Statele Unite ale Americii, care, deși au mai puține titluri olimpice (7), stau mai bine la numărul total de medalii de argint (11), având în total 24 de distincții.
Lupta pentru locurile 4-7 este extrem de echilibrată. Franța, Olanda și Suedia se află la egalitate perfectă în privința medaliilor de aur, fiecare având câte 6. Departajarea se face la argint, unde francezii și olandezii au câte 7, iar suedezii 6. Germania și Austria completează plutonul fruntaș, ambele cu câte 5 medalii de aur, dar cu un număr total de medalii superior (21, respectiv 17).
Premiere istorice și surprize: Brazilia scrie istorie pe gheață
Poate cea mai spectaculoasă poveste a acestei ediții vine de la o țară tropicală. Brazilia a câștigat prima sa medalie din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă, și nu oricum, ci una de aur. Performanța este una monumentală, fiind prima dată când un comitet olimpic național din America Latină sau America de Sud urcă pe podiumul de iarnă. Momentul a fost celebrat la nivel mondial, demonstrând că sporturile pe gheață și zăpadă nu mai sunt un domeniu exclusivist.
O altă premieră a fost înregistrată de Georgia, care a obținut, de asemenea, prima sa medalie din istoria participărilor la JO de iarnă, un argint. Aceste succese, alături de prezența în clasament a unor țări precum Kazahstan (1 aur), Bulgaria (2 bronz) sau Noua Zeelandă (2 argint, 1 bronz), subliniază și mai mult eșecul delegației României.
O ediție cu 92 de țări și un sport nou
Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, care se desfășoară între 6 și 22 februarie, au adus și noutăți în programul competițional. Schi-alpinismul (ski mountaineering) și-a făcut debutul ca sport olimpic, adăugând noi probe spectaculoase. În total, sunt 116 evenimente care acordă medalii, în 8 sporturi și 16 discipline diferite.
Competiția a marcat și debutul a trei noi națiuni în peisajul olimpic de iarnă: Benin, Guineea-Bissau și Emiratele Arabe Unite. Prezența lor, alături de celelalte 89 de delegații, confirmă universalitatea mișcării olimpice. Medaliile oficiale ale jocurilor, create de Monetăria Statului Italian (IPZS), au un design special, fiind compuse din două jumătăți care, conform Comitetului Internațional Olimpic, simbolizează călătoria unui sportiv și a celor care l-au susținut.
Cu doar 27 de finale rămase de disputat, ierarhiile din fruntea clasamentului se mai pot schimba, însă pentru România, jocurile par deja încheiate. Rămâne de analizat, după revenirea delegației acasă, care au fost cauzele acestei performanțe sub așteptări și ce trebuie schimbat pentru ca la următoarea ediție să nu mai fim simpli spectatori în clasamentul pe medalii.
Surse: