Fanii alb-roșii sunt în fierbere de când Andrei Nicolescu a prezentat noua identitate vizuală a clubului. Rebrandingul a tulburat serios apele în rândul suporterilor obișnuiți cu emblema clasică. Numai că, în mijlocul acestui val de contestații, o voce grea din istoria echipei alege să meargă contra curentului.
Reactia care schimba taberele in Stefan cel Mare
Marian Savu are acum 53 de ani. Fostul atacant a îmbrăcat tricoul „câinilor” între 1990 și 1995, perioadă în care a ieșit și golgheterul echipei. Ei bine, el este perfect de acord cu mișcarea de marketing care va intra în vigoare de la 1 iulie. Omul a jucat pentru bucureșteni chiar înainte ca celebra emblemă cu cei doi câini să fie cusută pe piept.
Iar declarația lui vine ca un duș rece pentru suporterii conservatori. Într-un interviu publicat recent de Gsp, fostul vârf de atac a explicat exact de ce susține inițiativa conducerii.
„Dacă îmi place noua siglă a lui Dinamo? Știi cum e, fiecare își dă cu părerea. Mie, cel puțin, îmi place! E updatată la vremurile noastre, e o chestie frumoasă, chiar îmi place. Mai schimbăm și noi, naibii, rămânem pe același calapod?! Mi se pare că e din viitor, arată viitorul, așa mi se pare mie «D-ul» ăsta. Am văzut că sunt discuții (n.r. Printre suporteri), dar, dacă-i întrebi, sunt și fani cărora le place. Întotdeauna vor fi nemulțumiți. Ne aducem aminte și de Juventus, când au schimbat și au pus acele două «J-uri»… Spuneau că nu-i mai reprezintă, dar acum li se pare superfrumos. Mă și miram să n-o mai schimbe, au rămas cu cea veche de atâta timp”, a spus Savu.
S-ar putea să vă placă și:
Oare chiar avea Dinamo nevoie de un asemenea șoc vizual? Mulți zic că da. Dincolo de estetică, fostul jucător are pretenții uriașe de la actuala generație.
„Așteptăm și noi titlul, la anul nu cred că-i mai iartă nimeni! Să sperăm că dau drumul și stadionului, aștept și o invitație, dacă tot am fost golgeterul lor în ’93-’94 și i-am dus în cupele europene, când era să-i scoatem pe Cagliari! Erau alte vremuri, chiar dacă și atunci erau tot pe sărăcie.”
O despartire care a lasat rani adanci
Trecutul său în Ștefan cel Mare nu a fost însă doar lapte și miere. Hai să vedem cum s-a produs ruptura. Deși rupea plasele porților adverse, conducătorii de atunci au luat o decizie bizară.
A fost trimis departe de Capitală.
Și fix acest moment i-a marcat cariera într-un mod brutal. Savu a rememorat (în cadrul unei emisiuni din 2019) clipele de coșmar prin care a trecut atunci când a fost forțat să lase în spate echipa la care strălucea.
„După ce am ieșit golgheter (n.r. La Dinamo, în prima parte a anilor ’90), au venit și mi-au propus să merg la Brașov și pe mine deja începea să mă irite chestia asta. Cu greu m-am dus. Nu știu care au fost interesele. După ce am plecat de la Dinamo, trei ani de zile, patru, nu mi-am mai revenit. M-a afectat rău de tot, nu puteam să dorm noaptea. M-a tras în jos, a fost cea mai mare cumpănă a vieții mele. Simțeam că nu îmi revin, mă gândeam la alte prostii. Mi-a trecut prin cap să mă las de fotbal. (…) Îți dai seama, la 21 de ani, să te dea așa afară, să te îndepărteze așa. Nu am înțeles, eram un copil bun, eram în curtea lor, eram golgheterul lor. Greu mi-am revenit”, a povestit fostul fotbalist.
Cifrele unui atacant ignorat de echipa nationala
Dar fotbalul i-a oferit până la urmă șansa revanșei. A jucat în cupele europene cu Dinamo și FC Național. Apoi a prins minute prețioase în Champions League alături de Șahtior Donețk, exact când ucrainenii începeau să construiască o echipă fantastică.
Statistica oficială arată 77 de goluri marcate în 223 de partide disputate pe prima scenă a fotbalului românesc.
Punctul culminant a fost atins în tricoul celor de la FC Național. Acolo a ieșit golgheterul primei divizii în sezonul 1999-2000, reușind să bifeze 20 de goluri. I-a lăsat în urmă pe Adrian Mutu, care avea 18 reușite, în timp ce Marian Ivan și Claudiu Niculescu se opriseră la cota 16.
E drept că cifrele vorbesc de la sine.
Numai că, în ciuda acestui randament ofensiv puternic, Marian Savu poartă cu el o mare frustrare peste ani. Nu a fost convocat absolut niciodată la echipa națională a României. Un detaliu rece care rămâne agățat definitiv de o carieră plină de execuții spectaculoase.
