Universitatea Craiova a reacționat dur după ce Senatul a modificat Legea 4/2008, cunoscută în rândul suporterilor drept „Legea Dumitru Dragomir”. Oltenii, prin vocea directorului general Ovidiu Costeșin, sunt primul club din Superligă care ia o poziție tranșantă față de noile reguli, votate cu 64 de voturi pentru, 34 contra și o abținere.
„Acest text de lege este îmbrățișat de cluburi. Care cluburi?”
Oficialul din Bănie a criticat aspru modul în care a fost adoptată legea, acuzând o lipsă totală de consultare reală cu cei direct implicați. Mai mult, Costeșin a demontat afirmațiile senatoarei Nicoleta Pauliuc, care susținea că proiectul are sprijinul cluburilor. Pe bune, cum să spui așa ceva?
„Fiind direct interesat, am urmărit cu atenție scandalul iscat în Senat de votul din 1 aprilie asupra propunerii legislative L89/2026, cea care modifică Legea nr. 4/2008. Ce m-a surprins cel mai mult a fost o declarație a doamnei senator Nicoleta Pauliuc: «Acest text de lege este îmbrățișat de cluburi și de federațiile sportive. A întrunit aprobarea tuturor». Cum să declari așa ceva, în condițiile în care cluburile nu au fost consultate într-un cadru real, structurat și transparent pe această temă? Poate a vrut să spună că a întrunit aprobarea tuturor celor din MAI. Iar pe suporteri i-a întrebat cineva? Până la urmă, fotbalul este pentru ei”, a declarat Ovidiu Costeșin.
Acesta a dezvăluit și o discuție purtată anterior cu Ionuț Stroe, colegul de partid al senatoarei. „Chiar dacă nu am fost chemați la o consultare reală, ne-am băgat singuri în seama și personal am discutat cu Ionuț Stroe, colegul de partid al doamnei Pauliuc, caruia i-am transmis foarte clar că, dacă proiectul merge mai departe în forma inițială, Universitatea Craiova nu va permite comercializarea băuturilor slab alcoolizate pe propriul stadion, pentru că, în condițiile propuse, costurile, obligațiile și riscurile devin mai mari decât beneficiul real.”
S-ar putea să vă placă și:
Iar concluzia sa inițială a fost tăioasă. „Cu atât mai mare a fost surprinderea sa aud ieri ca «acest text de lege este îmbrățișat de cluburi». Care cluburi? S-o spunem direct: acest proiect nu este făcut pentru cluburi și nici pentru suporteri. Este făcut pe logica structurilor de control, a obligației, a scanării, a raportării și a sancțiunii. Berea pe stadion este doar ambalajul frumos. În interior, găsești un text care mută spre cluburi costurile, tensiunile și răspunderea, iar spre suporteri mută restricțiile și amenzile”, a continuat Costeșin.
O rețetă pentru haos și supracontrol
Intrând în detalii concrete, directorul Craiovei a demontat punctual câteva dintre prevederile care, la prima vedere, par simple, dar care în practică pot genera probleme uriașe.
„Haideți să începem cu câteva exemple concrete, da? 1) «Este interzis consumul… în orice spațiu… cu vedere directă asupra terenului… inclusiv accesul în incinta tribunelor cu băuturile alcoolice». Să ne imaginăm un meci pe Arena Națională, cu 50.000 de spectatori, într-o zi toridă de vară. În pauză, zeci de mii de oameni vor merge spre aceleași puncte de vânzare. Cozile vor fi uriașe. Mulți își vor lua băutura după reluarea jocului și, firesc, vor vrea să meargă înapoi în tribune. Cum oprești practic zeci de mii de oameni să se întoarcă în tribune cu băutura cumpărată, fără să transformi stadionul într-o zonă de fricțiune permanentă? Asta nu este organizare modernă. Asta este o rețetă pentru haos”, a explicat oficialul.
Apoi a venit rândul birocrației și al colectării de date. „2) «Comercializarea și consumul băuturilor alcoolice sunt permise … pe baza datelor personale colectate cu ocazia comercializării biletelor, date care trebuie puse la dispoziția subiectelor de drept public». Cum adică? Le dam bere doar în baza biletului la meci și stam sa verificam și daca numele de pe bilet corespunde cu cel din buletin? Si apoi ce facem? Transmitem la jandarmerie câte beri a băut fiecare? Vorbim despre infrastructură IT, integrare cu ticketingul, proceduri noi, costuri suplimentare, vulnerabilități operaționale și inclusiv probleme sensibile de protecție a datelor. Ni se prezintă o facilitate, dar ni se livrează un mecanism de supracontrol.”
Nici finalul meciului nu a scăpat analizei. „3) «Comercializarea și/sau consumul băuturilor alcoolice permise se pot realiza exclusiv … până la fluierul final». Si ce facem când se termina meciul cu cei care nu și-au terminat berea, ii evacuam cu forța? Chemam armata s-o facă? În loc să încurajam defluirea calmă și controlată, riscam să accentuam aglomerarea și nervozitatea.”
Bancul cu Răscoala din 1907 și amenzi de 10 ori mai mari
Dar poate cea mai acidă comparație a venit la punctul patru, legat de punerea la dispoziția jandarmilor a datelor scanate.
„4) «La solicitarea structurii de jandarmi competente teritorial, organizatorul pune la dispoziţia acesteia datele stocate pe baza documentelor de acces scanate şi validate…». Asta îmi aduce aminte de bancul ăla cu «Scrieți numele și prenumele tuturor țǎranilor care au participat la Răscoala de la 1907, adresa și CNP-ul lor».”
Ironia este evidentă.
În final, Costeșin a vorbit și despre suporteri, cei direct afectați. Aceștia (care, teoretic, ar trebui să fie beneficiarii legii) nu doar că au fost ignorați, dar au primit și sancțiuni mult mai dure. „5) În ceea ce-i privește pe suporteri, aceștia aveau practic o singura solicitare importanta, modificarea sau eliminarea articolului care prevede ca «Plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal nu suspendă executarea sancţiunii complementare». De altfel, regula generală în materie contravențională este că plângerea suspendă executarea. Ei bine, nu doar ca aceasta prevedere nu a fost modificată, dar contravaloarea tuturor amenzilor pentru suporteri a fost mărită exact de 10 ori fata de cele din Legea 4. Mesajul este limpede: mai întâi sancționăm, pe urmă mai vedem”, a punctat Costeșin, adăugând: „Deși ele sunt de rândul zecilor, am evidențiat doar 5 exemple, pentru ca altfel stam de vorba pana maine dimineața despre asta”.
„O lege ruptă de realitate”
Poziția clubului din Bănie este, așadar, una de respingere totală a noilor prevederi, pe care le consideră inaplicabile și contraproductive.
„Noi nu contestăm nevoia de reguli, de ordine și de siguranță. Contestăm însă ipocrizia cu care un text dezechilibrat este prezentat ca o victorie pentru sport. Nu este. O lege bună se face împreună cu cei care o aplică în teren, nu din birou și nu din reflex de autoritate. Cluburile administrează stadioane, gestionează fluxuri reale de public, suportă costuri reale și răspund pentru incidente reale. De aceea, o lege făcută fără dialog real cu cluburile este, inevitabil, o lege ruptă de realitate. Poziția Universității Craiova este clară: nu avem nevoie de o lege care să dea bine în conferințe de presă și rău la porțile stadionului. Avem nevoie de o lege aplicabilă, proporțională și onestă. În forma de acum, acest proiect nu înseamnă modernizare. Înseamnă mai mult control, mai multă birocrație, mai multe sancțiuni și mai puțin bun-simț”, a conchis directorul general al Craiovei.
