Mihai Stoica (60 de ani), președintele Consiliului de Administrație de la FCSB, s-a declarat profund impresionat de modul în care Răzvan Lucescu (57 de ani) a gestionat priveghiul tatălui său, Mircea Lucescu. Decedat pe 7 aprilie la Spitalul Universitar din București, „Il Luce” a fost omagiat de mii de oameni la Arena Națională.
Peste 10.000 de persoane i-au strâns mâna lui Răzvan, un gest care a uimit pe toată lumea prezentă.
Un gest care a uimit pe toată lumea
Mihai Stoica a mărturisit că a fost copleșit de rezistența lui Răzvan Lucescu în fața unei asemenea tragedii personale. „Ne întrebam cu toţii de unde are resurse Răzvan să stea de ieri în picioare şi să primească condoleanţe din partea tuturor.”
Asta a declarat oficialul FCSB, adăugând imediat și răspunsul său: „Şi după mi-am răspuns. Gena familiei Lucescu este ceva inexplicabil. Cum nea Mircea a antrenat până în ultima clipă a vieţii, aşa şi Răzvan a avut puterea asta.” Oare câți dintre noi ar fi putut face față unei asemenea presiuni?
Dar recunoașterea internațională a lui Mircea Lucescu este, pe bune, uluitoare. Stoica a comparat anvergura evenimentului cu alte funeralii la care a participat, însă a subliniat că „anvergura pe care a avut-o nea Mircea este colosală.”
Moștenirea „Il Luce” în cifre
Mircea Lucescu a lăsat în urmă o carieră inegalabilă în fotbalul românesc și internațional. Ca jucător, a câștigat 7 titluri de campion și o Cupă a României, toate alături de Dinamo București, echipa de care s-a legat cea mai mare parte a parcursului său.
Iar ca antrenor, cifrele sunt pur și simplu amețitoare. A adunat nu mai puțin de 36 de trofee. Aici includem 9 campionate ale Ucrainei, 8 Cupe ale Ucrainei, 7 Supercupe ale Ucrainei. A mai cucerit 3 Cupe ale României, 2 campionate ale României și 2 campionate ale Turciei. Pe lângă acestea, a ridicat deasupra capului Cupa UEFA, Supercupa Europei, Supercupa Rusiei și Cupa Anglo-Italiană.
Un palmares de-a dreptul uluitor.
Un drum lung prin fotbalul mare
Drumul său în fotbal a început la Dinamo București, dar a trecut și pe la Știința București și Corvinul Hunedoara ca jucător. Ca tehnician, lista echipelor este și mai impresionantă. A antrenat Corvinul, echipa națională a României, Dinamo, Pisa, Brescia, Reggiana, Rapid, Inter, Galatasaray, Beșiktaș, Șahtior, Zenit, naționala Turciei și Dinamo Kiev.
Mulți oameni importanți i-au adus un ultim omagiu. Gheorghe Hagi, de exemplu, a fost devastat, spunând că „A fost ca un părinte pentru mine. Nu pot să vorbesc.” Liță Dumitru a transmis și el un mesaj emoționant, regretând că „Dacă știam că e ultima oară, nu închideam telefonul.”
Un stadion cu numele său
Recunoașterea valorii sale a venit și din partea autorităților. Ministrul Cătălin Predoiu a anunțat o decizie istorică: „Vom numi viitorul stadion «Dinamo – Mircea Lucescu».”
Si totuși, dincolo de cifre și trofee, Mircea Lucescu a fost un simbol. Un omagiu i-a fost adus și de fanii lui Dinamo, care i-au strigat numele pentru ultima oară. Rinat Ahmetov, miliardarul ucrainean, l-a îmbrățișat pe Răzvan Lucescu pe Arena Națională, venind alături de căpitanul lui „Il Luce” din perioada Șahtior. E limpede că „acum, într-adevăr, realizăm cât de mare a fost acest om.”