Turneul ATP 250 de la București se află într-o situație critică, iar România ar putea rămâne din nou fără competiția masculină de elită. Ion Țiriac a fost somat de conducerea circuitului mondial să rezolve problema infrastructurii, altfel va pierde definitiv licența.
Miza uriașă pentru tenisul autohton
Dincolo de cifre și orgolii, miza este uriașă pentru sportul românesc. Pierderea acestei licențe ar însemna dispariția singurei scene majore pe care jucătorii autohtoni pot primi wild-card-uri (invitații directe pe tabloul principal) pentru a aduna puncte vitale în clasamentul ATP.
Așa cum s-a întâmplat și în trecut, infrastructura precară ne costă scump. Între 2017 și 2023, competiția a fost mutată în afara țării, figurând în calendar sub numele de Hungarian Open, Serbia Open și Srpska Open. Abia din 2024 întrecerea a revenit în capitală, desfășurându-se pe terenurile de lângă sediul Federației Române de Tenis.
Ultimatumul primit de la ATP
Dar răbdarea oficialilor a ajuns la final. Într-o declarație acordată pentru DigiSport și preluată dintr-un material publicat recent de Prosport, omul de afaceri a explicat gravitatea situației.
„Pierd licența dacă nu-l fac. Mi-au spus ăștia de la ATP: «Țiriac, o dată, de două ori, te-am tot iertat. Dar nu se mai poate». Îl cunosc pe Andrea Gaudenzi, pe președinte, de când avea 11 ani. Dar nu am ce să-i mai zic. Așa că trebuie să fac ceva provizoriu pentru anul viitor la Otopeni. Sper ca în 2028 o să am stadionul. Nu sală, pentru că sală mi s-a spus că nu se poate. Asta e, nu s-a putut, nu mă bat cu morile de vânt. Fac un stadion de 5.000 de locuri, deschis, nu acoperit. Că dacă pierd și turneul ăsta, rămânem fără nimic”, a spus Ion Țiriac.
Istoria unui turneu legendar
Să fie acesta sfârșitul definitiv pentru tenisul de elită în România?
Să ne amintim ce istorie bogată are acest turneu, câștigat la prima ediție din 1993 de Goran Ivanisevic. Iar pe zgura bucureșteană au evoluat nume grele. În 2004, un tânăr Novak Djokovic, pe atunci în vârstă de doar 17 ani și clasat pe locul 296 mondial, a jucat în calificări. Sârbul i-a învins pe Ilia Kushev (6-4, 7-5), Yuri Schukin (6-1, 6-3) și Giorgio Galimberti (6-4, 6-3). Pe tabloul principal a trecut greu de francezul Arnaud Clement cu 2-6, 6-4, 6-4, cedând apoi în set decisiv în fața lui David Ferrer cu scorul de 6-4, 4-6, 6-4.
Printre ultimii trei campioni de la București se numără Marton Fucsovics (6-4, 7-5 cu Mariano Navone), Flavio Cobolli (6-4, 6-4 cu Sebastian Baez) și Navone (6-2, 4-6, 7-5 cu Daniel Merida). Până la urmă, niciun român nu a câștigat trofeul la simplu, cel mai aproape fiind Victor Hănescu în 2007, care a fost învins în ultimul act de Gilles Simon cu 6-4, 3-6, 2-6.
La dublu, lucrurile au stat diferit. Horia Tecău a câștigat trofeul de patru ori, în 2012 cu Robert Lindstedt, în 2013 cu Max Mirnii și în 2014 cu Jean Julien Rojer, plus succesul din 2016 alături de Florin Mergea.
Soluția temporară de la Otopeni trebuie implementată urgent pentru ediția de anul viitor. Fără facilități funcționale până la viitoarea inspecție a circuitului profesionist, România va fi ștearsă din nou din calendarul internațional.
Lasă un comentariu