Cum se modifică impozitele locale pentru case și mașini în 2026.

Tot ce trebuie să știi despre noile taxe pe proprietate și autoturisme: cine plătește mai mult, cine câștigă și de ce marea reformă a fost amânată

Surpriză pentru proprietarii de mașini cu motoare mari: din 2026, unii dintre ei vor plăti un impozit mai mic. La polul opus, posesorii de autoturisme hibride, care până acum beneficiau de reduceri de până la 95%, vor scoate din buzunar sume și de 30 de ori mai mari. Acestea sunt doar câteva dintre efectele Legii nr. 239/2025, pachetul legislativ care a intrat în vigoare la 1 ianuarie și care redesenează fiscalitatea locală. Modificările, justificate de Guvern prin nevoia de aliniere la media europeană, aduc creșteri semnificative și la impozitul pe locuințe, în special prin eliminarea unor facilități acordate anterior. Iată, defalcat, ce s-a schimbat, cât veți plăti în plus și ce urmează în anii viitori.

Impozitul pe locuințe: creștere de 80% a bazei de calcul și eliminarea bonusurilor pentru vechime

Cea mai vizibilă modificare la impozitarea clădirilor rezidențiale deținute de persoane fizice este majorarea valorii impozabile pe metru pătrat. Aceasta a sărit de la 1.492 lei/mp în 2025 la 2.677 lei/mp în 2026, o creștere de aproape 80%. Pe lângă acest salt, au fost eliminate două reduceri importante: cea acordată în funcție de vechimea imobilului, care putea ajunge până la 50%, și cea pentru apartamentele situate în blocuri cu peste 3 etaje și 8 apartamente. Practic, pentru mulți proprietari, majorarea reală va fi mult mai mare decât procentul anunțat.

Ce înseamnă asta în bani? Pentru un apartament de 100 de metri pătrați, situat într-o zonă cu coeficient maxim de ajustare, creșterea anuală a impozitului se situează între 300 și 500 de lei. La un apartament de 60 mp, majorarea este între 180 și 300 de lei pe an. Deși procentele de creștere pot părea uriașe, ajungând până la 259% în anumite cazuri, sumele absolute sunt mai temperate. Analiștii financiari de la Săptămâna Financiară subliniază că, prin această măsură, „primarii scot castanele din foc cu mâna guvernului”, deoarece consiliile locale aveau deja opțiunea de a majora cotele de impozit, dar au evitat să o facă pentru a nu-și supăra electoratul.

În schimb, pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoane fizice sau pentru cele deținute de companii (indiferent de destinație), regulile de calcul nu s-au modificat substanțial în 2026. Aici, însă, rămâne valabilă regula de aur: valoarea impozabilă trebuie actualizată prin reevaluare la fiecare 5 ani. În caz contrar, cota de impozit explodează la 5%, de peste 25 de ori mai mare decât cota standard.

Revoluția la impozitul auto: hibridele pierd masiv, motoarele mari câștigă, electricele nu mai sunt scutite

Adevărata reformă se simte la impozitarea autoturismelor. Noul sistem de calcul ține cont atât de capacitatea cilindrică, la fel ca până acum, cât și de norma de poluare. Cea mai drastică schimbare este abrogarea prevederii care obliga consiliile locale să acorde o reducere de minimum 50% pentru mașinile hibride. Această facilitate a dus la situații în care, în București și alte orașe, reducerea a ajuns la 95%, aplicându-se inclusiv mașinilor de lux.

De la 1 ianuarie 2026, această reducere a dispărut. În locul ei, a fost introdusă o facilitate de maximum 30%, dar care se aplică doar autoturismelor plug-in hibrid cu emisii de CO2 de cel mult 50g/km. Această condiție exclude majoritatea modelelor mild-hibrid și hibride clasice, precum și modelele plug-in hibrid din gamele superioare.

Impactul este uriaș. De exemplu, pentru un autoturism hibrid de 1.500 cmc, impozitul în București crește de la 4 lei pe an la 147 de lei. Procentual, creșterea este de peste 3.600%, dar ea vine pe fondul unei reduceri considerate exagerate. În același timp, mașinile cu motoare de peste 2.000 cmc, ale căror impozite au fost majorate cu peste 200% în 2010, beneficiază acum de scăderi. Chiar și mașinile electrice, până acum scutite complet, au un impozit nou: o taxă fixă de 40 de lei pe an, indiferent de putere sau valoare.

Terenuri, excepții și marea amânare din PNRR

Modificările legislative vizează și impozitele pe terenuri. Au fost majorate taxele pentru terenurile din intravilan și extravilan care nu au construcții (agricole, pășuni, livezi), cu creșteri procentuale de circa 78%. În valoare absolută, însă, impactul este mic, de exemplu o creștere de 33 de lei pe hectar pentru un teren arabil din intravilan. Impozitul pe terenul cu construcții nu a fost majorat.

Pe fondul acestor creșteri, Coaliția de guvernare a decis, potrivit unor surse citate de Digi24, să acorde și anumite facilități. Taxele și impozitele locale ar putea să scadă pentru persoanele cu dizabilități, o măsură menită să compenseze parțial impactul general al majorărilor. Toate aceste ajustări au trebuit adoptate de consiliile locale până la data de 31 decembrie 2025, un termen clarificat printr-o ordonanță de urgență (OUG nr. 78/2025) care a introdus și sancțiuni pentru administrațiile locale care nu se conformează.

Însă, toate aceste schimbări sunt doar un preludiu. Marea reformă asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede impozitarea clădirilor pe baza valorii de piață (conform grilelor notariale), a fost amânată. Potrivit OUG 78/2025, regimul actual de impozitare se menține până în 2027. Atunci, sistemul fiscal local va suferi o nouă transformare, probabil mult mai profundă decât cea de acum.