La 50 de ani de la primul 10 olimpic al Nadiei Comăneci, mărturiile despre formarea ei contrazic legenda construită de Bela Karolyi și readuc în prim-plan rolul lui Marcel Duncan, antrenorul care a lucrat cu ea la Onești, județul Bacău, încă de la 6 ani.
Pe 18 iulie 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal, Nadia Comăneci a obținut prima notă de 10 din gimnastica olimpică, afișată atunci ca 1.00 pe tabelă, la 14 ani și 7 luni. La jumătate de secol de la acel moment, importantă nu mai este doar performanța care a intrat în istorie, ci și cine a format-o înainte ca numele lui Bela Karolyi să ocupe aproape tot spațiul public.
Mărturiile care îl indică pe Marcel Duncan drept primul ei antrenor contrazic legenda că Bela Karolyi a descoperit-o pe Nadia. Duncan a pregătit-o la Onești, județul Bacău, din 1967, timp de aproape doi ani, înainte să fie exilat de comuniști. Pentru istoria sportului românesc, diferența este majoră: meritul formării timpurii se mută de la cel care a impus disciplina finală către antrenorul șters din poveste.
Geza Poszar și Anca Grigoraș despre relația cu Bela Karolyi
Geza Poszar, fost coregraf al lotului olimpic, a explicat pentru GSP că Bela Karolyi a venit cu un sistem extrem de strict și a ajutat-o pe Nadia să-și valorifice mai bine calitățile. El a susținut însă că sportiva fusese formată de familie și de talentul ei natural. Geza Poszar a transmis, de asemenea, că relația dintre Nadia și Bela Karolyi nu a mai revenit niciodată la forma de la început, nici după reîntâlnirea lor din SUA.
Anca Grigoraș, fostă colegă de lot cu Nadia Comăneci, a declarat pentru GSP că Marcel Duncan era foarte iubit de copii, cu un stil apropiat și autoritar în același timp, iar Nadia făcea deja gimnastică bine în momentul în care a început să lucreze cu Bela Karolyi.
Mărturiile despre cantonamentele Karolyi aduc alte informații
Aniversarea primului 10 redeschide și partea ignorată mult timp a acelei generații. Emilia Eberle a povestit într-un interviu pentru playsport.ro, în 2022, că în lot existau bătăi și înfometare și că gimnastele erau lovite până la sânge pentru o cădere de pe bârnă sau pentru un dezechilibru.
Georgeta Gabor, colegă cu Nadia Comăneci la Montreal 1976, a declarat la TVR, în 2021, că după apariția rezultatelor sala era încuiată la antrenamente, iar antrenorii, simțindu-se acoperiți de acordul părinților, ajungeau să creadă că au drept total asupra fetelor. Ea a spus că primea palme în cap și pentru 5 grame în plus.
Și mai dură este mărturia despre Marilena Vlădărău. Potrivit GSP, Dumitrița Turner a relatat că Bela Karolyi a lovit-o la antrenament până când sportiva a urinat pe ea de frică și a pătat barele cu sânge.
Nadia Comăneci ar fi fost ferită de bătăile fizice ale lui Bela Karolyi, fiind considerată perla coroanei, însă ar fi suportat jigniri verbale. În spatele succesului afișat public, mărturiile vorbesc despre un antrenor gelos pe distincțiile de stat primite de sportivă.
Ruptura importantă dintre cei doi a venit în 1977, când Nadia Comăneci, aflată atunci la 15-16 ani, a fost mutată pentru pregătire la București. Regimul comunist voia control total asupra ei, iar acel moment a marcat prima fisură majoră în relația cu Bela Karolyi.
Mărturiile arată un lucru clar pentru cine privește azi înapoi spre epoca marilor medalii: primul 10 rămâne un vârf sportiv, dar povestea formării Nadiei nu se mai poate spune doar prin numele lui Bela Karolyi. Marcel Duncan apare ca primul antrenor decisiv, iar generația din jurul Nadiei lasă în urmă relatări despre violențe, înfometare și frică în sală.
Lasă un comentariu