Stadioane fără echipe și săli pe care o comună nu le poate umple

Ilie Bolojan, în calitate de premier demis, a criticat luni, la Oradea, investițiile sportive făcute fără legătură cu nevoile reale din teren.

Consecința, în forma descrisă de el, este simplă: bani publici ajunși în stadioane din localități fără echipă de fotbal și în săli mari, cu tribune și pereți din sticlă, pe care primăriile mici ajung apoi să le întrețină greu. Bolojan a susținut că alocarea de sume mari către autoritățile locale, fără evaluarea importanței și viabilității proiectelor, a fost o eroare.

Investiții fără utilitate reală: exemple concrete

Premierul demis a dat două exemple din aceeași zonă. Pe de o parte, a invocat localități care au stadion, dar nu mai au echipă de fotbal. Pe de altă parte, a vorbit despre orașe cu două stadioane, deși echipa locală joacă la un nivel la care nu poate umple nici măcar unul.

La fel a descris și cazul sălilor de sport ridicate în comune mici: construcții mari, cu tribune, în care nici mobilizarea tuturor locuitorilor nu ar umple capacitatea. În astfel de locuri, a explicat Bolojan, o sală mică, doar cu teren, ar fi acoperit mai bine nevoia copiilor din școală.

El a avertizat că problema nu se oprește la momentul construcției. Întreținerea unor săli mari, cu pereți din sticlă și tribune, aduce costuri pe care primăriile mici nu și le permit. Subiectul a fost prezentat și de Observator News, conform Sport.ro.

Cofinanțarea obligatorie de 25% a redus risipa

În logica explicată de Bolojan, comunitățile mici rămân cu o infrastructură supradimensionată. Asta înseamnă terenuri și tribune care nu se umplu, plus cheltuieli de funcționare care apasă bugetul local în loc să ajute direct activitatea sportivă.

Bolojan a arătat că anul trecut a impus o cofinanțare obligatorie de 25% pentru autoritățile locale la toate aceste proiecte, tocmai pentru a forța o selecție mai atentă. El a argumentat că aceeași regulă ar trebui păstrată și pentru proiectele viitoare, pentru că, fără contribuție locală, tentația primarilor este să ceară proiecte cât mai mari, din moment ce finanțarea vine de la bugetul de stat.

Premierul demis a mers și mai jos cu exemplul: dacă o primărie ar fi trebuit să pună chiar și 5% din bani, atunci s-ar fi gândit ce model de sală de sport va alege.