Rapid a pierdut cu 0-1 în fața Universității Craiova și a ajuns la 4 etape consecutive fără victorie în Superliga, ieșind de pe podium. Fostul mijlocaș giuleștean Florin Motroc (58 de ani), acum antrenor la East Riffa în Bahrain, a analizat fără menajamente situația și a identificat problema principală a echipei: atitudinea.
„Pot fugi, dar nu vor!”
Plecând de la situația lui Olimpiu Moruțan, care nu a marcat niciun gol în 14 apariții pentru Rapid, Motroc a descris o pasivitate generală în lotul antrenat de Gâlcă. E drept că, la prima vedere, pare o problemă fizică, dar lucrurile stau puțin diferit.
„În cazul lui Moruțan, mi-e greu să comentez despre factorul fizic, pentru că nu am informații. Din păcate, el are multe probleme legate de angajamentul în dueluri unu contra unu, în acțiuni în care trebuie să atace spații, ceea ce presupune o mișcare fără minge mult mai complexă. Bineînțeles că toate aceste aspecte au în spate o foarte bună pregătire fizică, pentru că trebuie să poți să fugi”, a explicat Motroc.
RecomandăriVrei să rămâi mediocru. Lobonț, discurs fără menajamente la adresa unui fotbalist de la Rapid
Numai că problema este mult mai adâncă. „De multe ori, nu este vorba doar dacă un jucător poate fugi sau nu. Sunt mulți jucători care pot fugi, dar nu vor! Mai au 5 metri până să blocheze un gol sau o pasă și n-o fac. Totul ține și de voința jucătorilor, într-un final. E dureros, dar e adevărat. Cuvântul cel mai adecvat este «atitudine», care a lipsit la Rapid în ultimele meciuri”.
Doar 3 galbene într-un derby?
Iar lipsa de atitudine se vede cel mai bine în cifrele care reflectă agresivitatea. Motroc a făcut o comparație directă cu un derby sud-american pentru a sublinia lipsa de implicare a rapidiștilor.
„A fost derby-ul River Plate – Boca Juniors, în Argentina. O mulțime de cartonașe galbene!”, a remarcat el. Și cum a stat situația în Bănie? „La Universitatea Craiova – Rapid au fost 3! Prea puține pentru un astfel de derby. Nu sunt adeptul instigării la lovituri. Cartonașele acestea galbene nu vin doar pe fondul loviturilor, ci și pe fondul dorinței de a câștiga duelurile unu contra unu și defensive. Atunci apare această agresivitate, care e normală și este recomandată în jocul de fotbal, mai ales unde apare miza. E o luptă!”
Șansa la titlu, irosită
Frustrarea este cu atât mai mare cu cât Rapid părea, la un moment dat, angrenată serios în lupta pentru campionat. O șansă pe care jucătorii par să o fi dat cu piciorul, crede fostul mijlocaș.
„Ți se oferă șansa de a te bate la campionat, sunt 8-9 meciuri în care ai o șansă, joac-o! De ce să dai cu piciorul?”, se întreabă retoric Motroc.
Acesta a oferit și un exemplu din fotbalul mare despre cum ar trebui să arate angajamentul pe teren. „Mă uitam la Tottenham – Brighton 2-2, ce atitudine au avut cele două echipe! Dăruirea pe care am văzut-o la jucători a fost una incredibilă, iar spectatorii au răsplătit acest efort, în ciuda faptului că Tottenham e unde e. Spectatorii apreciază dăruirea, la fel ca în Giulești”.
„Ne-am trezit cu galeria peste noi”
Dar Florin Motroc știe cel mai bine ce înseamnă spiritul Giuleștiului, trăind pe propria piele presiunea fanilor. El a activat ca jucător la Rapid între 1993 și 1996 și a povestit episoade incredibile, care arată ce așteptări au suporterii de la favoriți.
„Cunosc foarte bine spiritul Rapidului. Am pierdut și eu meciuri când am jucat prost și n-am avut atitudine și ne-am trezit cu galeria peste noi, în vestiar. Pe unii mai ghinioniști i-au fugărit. Chiar și tatălui meu, săracul, i-au încercat un pic viteza. În Giulești, pentru a-ți câștiga oamenii de partea ta, trebuie să arați ceva”, a povestit Motroc. Tatăl său, Ion Motroc (căpitanul echipei care a cucerit titlul în 1967), a fost un nume emblematic în istoria clubului vișiniu.
Lasă un comentariu