Cluburile din prima ligă a României au generat venituri totale de 115 milioane de euro în anul financiar 2024, o creștere de 18% față de anul precedent. Totuși, o analiză a UEFA arată că fotbalul intern se confruntă cu o presiune salarială uriașă, cheltuind o proporție foarte mare din încasări pe lefuri, potrivit Digisport.
Raportul forului continental, care a analizat situația financiară a peste 700 de cluburi din 54 de asociații naționale, plasează România pe locul 20 în Europa la capitolul veniturilor agregate. Potrivit datelor prezentate de Federația Română de Fotbal și citate de Digisport, deși trendul este pozitiv, diferențele față de marile campionate rămân evidente.
Creștere spectaculoasă la încasările din bilete
Unul dintre capitolele unde România a înregistrat o evoluție surprinzătoare este cel al vânzărilor de bilete. Interesul suporterilor pentru fotbalul intern a crescut, iar acest lucru se vede în cifre. Încasările din bilete au atins 18 milioane de euro, ceea ce a propulsat țara noastră pe locul 11 în Europa la acest indicator.
Federația Română de Fotbal a detaliat aceste cifre într-o prezentare a raportului UEFA. „În acest peisaj, România ocupă locul 20 în Europa după veniturile agregate ale cluburilor din prima divizie. În anul financiar 2024, cluburile românești au generat venituri totale de 115 milioane de euro, în creștere cu 18% față de 2023. Capitolul cu cea mai spectaculoasă evoluție este cel al încasărilor din bilete, care au atins 18 milioane de euro, o creștere de 40% într-un singur an. La acest indicator, România urcă până pe locul 11 în Europa. În schimb, veniturile provenite din competițiile UEFA au fost de 11 milioane de euro, poziționând țara pe locul 29 la acest capitol”, au notat cei de la frf.ro.
S-ar putea să vă placă și:
Salariile de 95 de milioane de euro, un risc major
Dacă veniturile sunt în creștere, același lucru se poate spune și despre cheltuieli, în special cele salariale. Costul total al salariilor în prima divizie a ajuns la 95 de milioane de euro, din care 78 de milioane de euro reprezintă exclusiv lefurile jucătorilor.
Rata salariilor raportată la venituri este de 79%, un nivel considerat ridicat și care a crescut cu 12% față de anul anterior. Acest procentaj plasează România pe locul 7 în Europa în clasamentul presiunii salariale, unde o poziție mai înaltă indică un risc mai mare pentru sustenabilitatea financiară a cluburilor.
Transferurile și infrastructura, colacii de salvare
Există și vești bune în peisajul financiar al fotbalului românesc. Piața transferurilor a funcționat ca un amortizor important pentru cluburi. În 2024, s-a înregistrat un profit net de 19 milioane de euro din transferuri, cu 14 milioane mai mult decât în 2023. Acest surplus a contribuit la reducerea pierderilor totale.
Chiar și așa, rezultatul general înainte de taxe rămâne negativ, cu un minus de 12 milioane de euro. Totuși, pierderea este mai mică cu 16 milioane de euro față de anul anterior, semnalând o îmbunătățire a echilibrului financiar.
Un alt capitol unde România stă surprinzător de bine este infrastructura. Cu 10 stadioane noi construite în ultimul deceniu și alte proiecte în derulare, țara noastră ocupă locul 8 în Europa la dezvoltarea infrastructurii sportive. Finanțarea acestor proiecte rămâne însă dependentă în mare parte de autoritățile locale, nu de investiții private.
Imaginea de ansamblu: creștere la limită
Radiografia UEFA arată că fotbalul românesc este pe un trend ascendent, dar încă funcționează la limită. Veniturile cresc, publicul revine pe stadioane, iar transferurile aduc profit. În același timp, presiunea salarială este ridicată, performanțele europene nu generează suficiente venituri, iar atragerea capitalului internațional este încă limitată, cu un singur club afiliat unei structuri de tip multi-club.
Pentru a face pasul decisiv spre stabilitate și performanță europeană constantă, este nevoie de echilibru financiar și o strategie pe termen lung.
