Gheorghe Hagi, la 61 de ani, este pe cale să devină noul selecționer al echipei naționale, la un sfert de secol de la primul său mandat. Aventura de atunci s-a încheiat prematur, după barajul pierdut cu Slovenia. Acum, „Regele” găsește un fotbal românesc în criză și va semna un contract valabil până în 2030, cu obiectivul clar al calificării la EURO 2028.
Avertismentul profetic al lui Hagi din 2001
Pentru a înțelege miza, trebuie să ne întoarcem în timp. Mai exact, pe 14 noiembrie 2001, la două zile după returul cu Slovenia (1-1) care ne-a barat drumul spre Mondial. Hagi a ținut atunci o conferință-manifest de peste două ore, în care a pus degetul pe rană. Și nu s-a ferit de cuvinte.
„Toată lumea acuză, toată lumea știe care sunt sechelele fotbalului nostru, dar nimeni nu face nimic. Trebuie să intervină conducătorii, poate chiar personalitățile politice. Trebuie să trecem la o schimbare de mentalitate. Din postura în care sunt, eu nu pot să ajut cu nimic”, spunea Hagi la acea vreme.
A continuat pe același ton tăios. „Cu toții știți care sunt nenorocirile din fotbalul nostru și trebuie să faceți ceva, să treceți la fapte!”
S-ar putea să vă placă și:
S-a schimbat ceva, pe bune, de atunci?
„Am fost ales pentru nume”
Hagi a vorbit atunci și despre motivele pentru care a fost numit, dar și despre cum s-a simțit abandonat de Federație după eșec. „Am fost ales pentru nume, mai mult decât pentru altceva. Cred că puțini au crezut în mine”, a recunoscut el. Apoi și-a asumat răspunderea, dar a arătat și spre conducerea FRF.
„Pentru ratarea calificării, eu, ca selecționer, îmi asum toată răspunderea. Așa cum trebuie să răspundă și Federația de mâine încolo, să analizeze dacă merită să continue cu mine. Nu țin de scaun”, a declarat Hagi.
Sentimentul de singurătate a fost puternic. „Până la meci, am simțit că Federația ne acordă tot sprijinul, însă după meci ne-am simțit singuri. M-a surprins că după acest eșec, venit după 12 ani de performanțe notabile, am rămas singuri și nimeni nu a mai venit la vestiare, așa cum se întâmpla când învingeam, pentru a spune cuvinte de îmbărbătare.”
Iar despre propria experiență, a fost extrem de sincer: „Aș fi un idiot dacă aș crede că le știu pe toate. Mai am multe de învățat și nu mă consider mare tehnician. Puteți scrie că nu am experiență, dar vă rog să-i lăsați în pace pe jucători, pentru că ei s-au dăruit și au vrut din tot sufletul să meargă la acest Mondial.”
Acuzațiile dure ale secunzilor: blaturi și circ
Discursul lui Hagi a fost completat de membrii staff-ului său, care au fost chiar mai direcți. Dumitru „Țețe” Moraru, antrenorul portarilor, a acuzat direct blaturile din campionat. „Părerea mea este că de vină sunt și jucătorii. Asta pentru că ei acceeptă să joace într-un blat și să ia și primă. De aceea, la nivelul echipelor de club, mulți ani de aici înainte, n-o să mai putem scoate capul în Europa”, spunea fostul mare portar. Moraru a adăugat: „Răul vine de jos, pentru că baza piramidei nu este așa de solidă cum am crezut noi”.
Nici Florin „Vava” Cheran nu s-a sfiit: „Totul este până la urmă un circ banal. Se știu necazurile din fotbalul nostru și sunt alte persoane care ar trebui să intervină”.
Gabi Balint, secundul de atunci, a completat tabloul sumbru: „Noi vorbim foarte mult pe seama campionatului, însă nu facem nimic concret. Se aruncă vina pe arbitri, pe conducători, și de aceea fotbalul nostru stă pe loc sau poate chiar este în regres”.
Misiune infernală în 2026
Douăzeci și cinci de ani mai târziu, Hagi revine la un tablou și mai complicat. Naționala nu mai are lideri, jucătorii români sunt o raritate la cluburile importante din străinătate, iar campionatul intern produce cu greu fotbaliști de nivel înalt. România înșiră campanii eșuate de calificare la Mondial și apare doar episodic la Europene.
Un discurs-manifest,
Dar Hagi va intra în „focuri” încă din toamnă, când îl așteaptă o grupă-capcană în Nations League, cu Suedia, Bosnia și Polonia. Primele două sunt selecționate calificate la Campionatul Mondial, deci testul va fi unul extrem de serios. Hagi a părăsit atunci naționala (fiind înlocuit în 2002 de Anghel Iordănescu) și din cauza relației tensionate cu președintele de atunci, Mircea Sandu, rămânând la cârmă doar patru luni, un timp pe care l-a considerat insuficient: „Din păcate, sunt numai patru luni, prea puține pentru a face ceva”.
