Mișcarea în rutina copiilor începe cu un reper de 60 de minute pe zi. Ce activități intră în recomandare

Pentru copiii și adolescenții de 5-17 ani, reperul de mișcare este, în medie, de 60 de minute zilnic, la intensitate moderată. În această activitate intră atât sportul, cât și deplasările pe jos, cu bicicleta ori cu trotineta, nu doar timpul rezervat unui antrenament.

Potrivit paginii Biciclop, care prezintă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind activitatea fizică și sedentarismul, pentru aceeași grupă de vârstă sunt recomandate efortul intens și exercițiile pentru dezvoltarea musculaturii în trei zile ale săptămânii. Orice cantitate de mișcare este preferabilă lipsei ei.

Mișcarea poate face parte din deplasările și activitățile zilnice

Activitatea fizică poate fi integrată în rutina obișnuită, nu numai într-un program sportiv separat. Recomandările includ mai multe forme de mișcare:

• Deplasările active: mersul pe jos, folosirea trotinetei sau a bicicletei.
• Sportul și agrementul: activitățile fizice practicate în timpul liber.
• Treburile cotidiene: mișcarea făcută în cadrul sarcinilor casnice și al altor activități zilnice.

Pentru copiii și adolescenții cu dizabilități, recomandările prezentate păstrează aceleași repere de durată și frecvență. Activitatea se raportează la posibilitățile fizice ale persoanei.

Practicată regulat, mișcarea susține sănătatea mintală și funcțiile cognitive. Potrivit OMS, poate diminua simptomele depresive și anxietatea și poate ajuta gândirea, înțelegerea și învățarea.

Potrivit Biciclop, activitatea fizică practicată regulat poate ajuta și la prevenirea bolilor cardiovasculare, a diabetului de tip 2 și a cancerului.

Estimările mondiale prezentate în recomandările din 2020 indicau că 81% dintre adolescenți nu atingeau nivelul de activitate fizică recomandat în 2010. Pentru adulți, proporția era de aproximativ 27,5%, fără o îmbunătățire observată în deceniul respectiv. În majoritatea țărilor, fetele și femeile erau mai puțin active decât băieții și bărbații, cu diferențe și în funcție de venit sau regiune.

Timpul petrecut la ecrane ajunge la 40-50 de ore săptămânal

Salvați Copiii România estimează că un copil acumulează, în medie, 40-50 de ore într-o săptămână în fața ecranelor, depășind timpul petrecut de un adult la serviciu. Organizația cere finanțarea unor alternative: activități extracurriculare, cluburi educaționale, infrastructură sportivă și centre comunitare.

Un studiu al Salvați Copiii România, realizat în decembrie 2025, arată că folosirea rețelelor sociale este aproape generalizată printre minori, inclusiv printre cei de 12-14 ani. Peste o treime dintre minori au conturi publice, accesibile oricărui utilizator.

În comunicatul transmis vineri, 6 februarie 2026, organizația invocă și o cercetare OMS din 2024: peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani prezintă simptome de sevraj psihologic când accesul la dispozitive mobile este întrerupt.

Meta-analizele din intervalul 2022-2025, care reunesc rezultatele mai multor cercetări, asociază folosirea problematică a rețelelor sociale cu depresie, anxietate, probleme de somn și concentrare, precum și, în cazurile grave, autovătămare. Cercetările care urmăresc participanții în timp indică, în cazul utilizării adictive, un risc de peste două ori mai mare pentru gânduri și comportamente suicidare.

Jocurile cu chat au riscuri distincte pentru copii

Avertismentul Salvați Copiii România vizează și jocurile online în care utilizatorii pot comunica liber prin mesaje scrise sau audio. Organizația arată că minorii pot primi solicitări de materiale abuzive prin aceste canale.

Recompensele din jocuri, notificările și stimulentele virtuale pot favoriza dependența digitală, avertizează organizația, care solicită reguli de siguranță dedicate acestui mediu.

Amploarea raportărilor privind abuzul online apare în comunicatul Salvați Copiii România: „În anul 2025, linia de raportare operată de Salvați Copiii România în cadrul programului Ora de Net a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Conform datelor europene, între 80 și 90% dintre cele 60 de milioane de materiale de acest tip (84% în România) sunt generate de copiii înșiși. Vorbim despre imagini și videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaștere a consecințelor, care ajung să circule în rețelele de exploatare”.

Organizația avertizează că lipsa restricțiilor îi expune mai ușor riscurilor online pe copiii din comunități defavorizate sau rurale, pe cei care au părăsit școala și pe cei din familii afectate de sărăcie.

Restricțiile digitale sunt propuneri, cu praguri diferite de vârstă

Pachetul înaintat de Salvați Copiii România cuprinde șase direcții de intervenție. Pragurile de acces și obligațiile pentru platforme fac parte din solicitările organizației:

Excluderea accesului înainte de 13 ani. Organizația propune o interdicție fără derogări și verificări efective ale vârstei. Consideră insuficientă declararea vârstei de către utilizator și cere verificarea prin acte de identitate, biometrie sau portofele de identitate digitală, cu supravegherea autorităților.

Acord parental explicit la 13-15 ani. Accesul ar fi condiționat de aprobarea părinților, după modelul discutat în Danemarca. Pentru mecanismul de validare, organizația explică: „Propunem o aplicație națională pentru verificarea vârstei și instrumente de control parental pentru părinți, care să le permită validarea eligibilității copiilor pe o platformă guvernamentală”. Specialiștii recomandă ca accesul să fie limitat la cel mult o oră zilnic.

Sancționarea platformelor. Companiile ar trebui să suporte sancțiuni proporționale dacă acceptă conturi ale minorilor fără verificare electronică și acord parental. Solicitarea privește și expunerea copiilor la materiale nepotrivite vârstei, între care publicitatea pentru jocuri de noroc și conținutul violent.

Educație digitală în programa obligatorie. Organizația cere includerea educației media și a siguranței pe internet în școli. Despre realizarea lecțiilor, Salvați Copiii România precizează: „Aceste module, adaptate vârstei și incluzând componente socio-emoționale, pot fi dezvoltate pe baza expertizei existente în cadrul programului Ora de Net”. Save the Children International recomandă și ghiduri destinate părinților. Datele Eurostat invocate arată că aproximativ 28% dintre români au competențe digitale elementare.

Alternative în afara mediului digital. Investițiile cerute urmăresc să ofere copiilor acces la activități educaționale, sportive și comunitare.

Reglementare guvernamentală și colaborare cu industria. Guvernul ar trebui să reglementeze piața digitală și să lucreze cu firmele de tehnologie, sub coordonarea Comisiei Europene, pentru introducerea protecției încă din proiectarea serviciilor.

Protecția propusă privește și felul în care funcționează platformele

Principiul siguranței integrate din proiectare presupune verificarea vârstei prin metode cât mai puțin intruzive și interfețe potrivite fiecărei vârste. Organizația propune limitarea duratei de utilizare, restrângerea notificărilor și afișarea mai puțin vizibilă a aprecierilor.

Controlul parental ar urma să fie integrat în servicii, iar conturile minorilor să fie private automat. Pachetul include mecanisme de raportare rapidă a abuzurilor, identificarea proactivă a conținutului ilegal și înlăturarea algoritmilor care stimulează dependența.

Salvați Copiii România cere măsuri legislative și administrative urgente pentru protejarea copiilor online. Organizația susține că intervențiile propuse urmăresc echilibrarea accesului la informație cu protecția copilului, fără restrângerea libertăților fundamentale.

Salvați Copiii România amintește că, în temeiul Convenției ONU privind Drepturile Copilului, statul are obligația de a-i proteja pe copii în mediul digital.

În privința demersului legislativ, organizația cere: „Solicităm Guvernului să acorde prioritate acestui proiect de lege și să inițieze, în regim de urgență, un proces legislativ și administrativ necesar pentru implementarea unui cadru eficient de protecție. Experiența altor state europene demonstrează că aceste măsuri sunt fezabile și necesare, iar copiii din România au dreptul la aceeași protecție”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaUn vaccin experimental a redus cu 42% riscul revenirii melanomului sau de deces, alături de imunoterapieRevista IoanaCum recunoști semnele de bullying la adolescentul tău și ceri sprijinul școlii printr-o sesizare confidențialăFinanciarulROBOR și IRCC la 23 octombrie 2026. Cât înseamnă rata pentru patru credite între 100.000 și 300.000 de leiNews24Elon Musk amenință Ucraina cu dezactivarea Starlink dacă sunt încălcate condițiile serviciuluiGetPonyRAR a depistat 3.191 de vehicule periculoase în trafic, 97,6% cu inspecția tehnică încă valabilăBravonetJudi Dench nu mai vede suficient ca să joace, dar refuză pensionarea la 91 de ani