Ce îi motivează pe europeni să facă sport și ce condiții avea renta pentru campionii retrași în 2021

Sportivii retrași din România puteau primi o rentă viageră în condițiile descrise în 2021: contau medaliile, cetățenia și reprezentarea țării în competiții. Pentru populația generală, Eurobarometrul din 2026 identifică sănătatea fizică și relaxarea printre principalele motive pentru mișcare.

Sondajul prezentat de Comisia Europeană pe 22 septembrie 2026 este a șasea ediție dedicată sportului și activității fizice. Cercetarea acoperă populația tuturor statelor din Uniunea Europeană (UE), printr-un eșantion reprezentativ, intervievat direct sau online. Reperul anterior este ediția din 2022.

Sănătatea și relaxarea îi aduc pe europeni la mișcare

Răspunsurile despre motivele practicării sportului se împart astfel:

• 44% urmăresc păstrarea sau îmbunătățirea sănătății fizice.
• 39% aleg mișcarea pentru relaxare.
• 26% indică explicit îmbunătățirea sănătății mintale.

Comisia include și o interpretare care grupează relaxarea cu sprijinul pentru sănătatea mintală. În această formulare, condiționată de includerea relaxării, ponderea celor pentru care sănătatea mintală reprezintă motivația principală ajunge la 65%.

Participarea diferă între categoriile de respondenți. Tinerii, persoanele cu studii mai avansate și cele care întâmpină mai puține dificultăți financiare declară că practică sport mai mult. La vârste înaintate și în rândul pensionarilor, participarea este mai redusă.

Diferențele dintre femei și bărbați sunt mici în ansamblu. Bărbații declară ceva mai frecvent că au o activitate sportivă sau fizică regulată.

Mișcarea regulată câștigă teren față de 2022

Exercițiile practicate de mai multe ori într-o săptămână sunt raportate de 38% dintre cetățeni, cu 6 puncte procentuale peste nivelul ediției precedente. Pentru activitatea aproape zilnică, procentul ajunge la 9%, după un avans de 3 puncte procentuale.

În sens opus evoluează categoria celor care spun că nu practică deloc sport: de la 45% în 2022 la 39% în 2026.

Parcurile și celelalte spații exterioare rămân prima alegere pentru exerciții, cu 47%, fără modificare față de cercetarea anterioară. Centrele de sănătate și fitness ajung la 39%, comparativ cu 33%.

Cea mai mare creștere dintre categoriile analizate apare la naveta activă, adică deplasarea care implică mișcare fizică: de la 24% la 37%.

Renta viageră a fost introdusă pentru protecția sportivilor retrași

În România, acest sprijin financiar a apărut în 2000. La sfârșitul anilor ’90, foști medaliați olimpici ajunseseră în sărăcie, între ei boxerii Nicolae Linca și Ion Monea, dar și canotoarea Olga Homeghi.

Capitolul X din Legea Sportului 69/2000 poartă titlul: „Protecția socială a sportivilor de performanță”.

În 2016, dreptul era descris pentru sportivii retrași care câștigaseră medalii olimpice, indiferent de culoare, individual sau cu echipa. Erau incluși și campionii mondiali ori europeni de seniori, pentru aurul obținut în probe olimpice. Performanțele stabileau valoarea plății.

Potrivit Adevărul, la acel moment, 508 beneficiari primeau lunar sume cuprinse între 2.996 și 13.052 lei. Fostele gimnaste Nadia Comăneci, Daniela Silivaș și Simona Amânar încasau plafonul maxim.

În 2021, eligibilitatea depindea de trei condiții cumulative

Articolul 64, în forma reprodusă în 2021 de Sindicatul Național Sport și Tineret, prevedea acordarea rentei pe baza unei cereri, cu confirmarea Ministerului Tineretului și Sportului.

Erau eligibile medaliile olimpice și paralimpice de aur, argint sau bronz, precum și aurul mondial ori european la seniori. Pentru campionatele mondiale și europene, probele individuale sau de echipă trebuiau să fi figurat măcar o dată în programul olimpic ori paralimpic.

Sportivul trebuia să îndeplinească simultan următoarele cerințe:

• Să își fi încheiat activitatea sportivă.
• Să dețină cetățenia română când obținea performanțele, dar și când solicita și primea renta.
• Să fi concurat pentru România la obținerea rezultatelor invocate în cerere.

Potrivit textului din 2021, renta reprezenta echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie. Calculul folosea ultima valoare publicată de Institutul Național de Statistică.

Plata începea la 1 ianuarie din anul care urma retragerii sportive, fără să poată preceda intrarea în vigoare a legii. Pentru iulie 2021, situația rentelor însuma 568 de campioni și plăți totale de 3.552.487 lei.

Un proiect din 2021 propunea extinderea dreptului la rentă

Consiliul Economic și Social primise pentru avizare documentul intitulat: „Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.69/2000 a educației fizice și sportului”, identificat prin b410/16.09.2021. Termenul pentru aviz era 5 octombrie 2021.

Proiectul propunea ca argintul și bronzul de la mondiale și europene să permită, de asemenea, accesul la rentă, pentru categoriile de competiții și probe vizate. O altă prevedere propusă îi includea pe antrenorii sportivilor medaliați.

Bulgaria și Ungaria aveau reguli diferite în 2016

Potrivit Adevărul, în Bulgaria, renta era acordată în 2016 doar medaliaților olimpici. Un aur aducea 900 de leva, argintul 810, iar bronzul 720. Pentru mai multe medalii, sumele se adunau, fără să depășească 4.000 de leva.

Potrivit aceleiași publicații, antrenorii bulgari beneficiau și ei de rente, însă numai pentru o singură medalie, cea mai valoroasă. În Ungaria, medaliații olimpici începeau să primească renta după împlinirea vârstei de 35 de ani, indiferent când se retrăseseră.

Sistemul maghiar îi includea și pe antrenori, precum și pe urmașii sportivilor decedați. Pentru urmași, dreptul reprezenta 50% din suma primită de campion.

Campania europeană promovează și pașii mici către mișcare

Săptămâna europeană a sportului se desfășoară anual între 23 și 30 septembrie. Inițiativa lansată în 2015, ca răspuns la inactivitatea fizică, se extinde și în Balcanii de Vest și în țările Parteneriatului estic.

Această săptămână reprezintă momentul principal al campaniei anuale #BeActive. Mesajul ediției 2026 încuraja mișcarea în felul propriu și sublinia importanța pașilor mici către o viață mai activă.

Pentru ediția din 2026 fuseseră anunțate mii de evenimente europene, cu deschiderea oficială programată la Dublin, în Irlanda, pe 23 septembrie. Activitățile din școli, parcuri, spații de lucru și săli de sport se adresau oamenilor indiferent de vârstă, mediu sau abilități.

Eurobarometrul este folosit de instituțiile europene, inclusiv de Parlamentul European, pentru urmărirea opiniilor și atitudinilor pe teme politice și sociale. Cercetările tematice oferă informații pentru specialiști, cercetători, presă și public.

Tot pentru 2026, Comisia pregătea o comunicare despre modelul sportiv european, cu viziunea sa pentru domeniu și acțiuni destinate încurajării unui stil de viață activ.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaSamsung va arăta pe ceasuri și inel cât de des apar probleme de respirație în somn, în Coreea de SudFinanciarulSameday și Cargus pregătesc unirea din 2027, fără tarife noi anunțate pentru cliențiNews24RomâniaFilm intră în faliment, iar autoritățile locale au cerut preluarea unor cinematografeGetPonyDin 6 noiembrie, cei cu vedere slabă pot lua permis auto cu acordul medicului și probă de condusBravonetAndré Rieu cântă la Cluj pe 21 și 22 octombrie 2027. Biletele se vând din 5 noiembrie 2026LylaInjecțiile pentru ridurile de expresie nu încep obligatoriu la 30 de ani. Ce contează la consultație