România a ratat o nouă calificare la un Campionat Mondial (așteptată de 28 de ani), după eșecul la limită, 0-1, de la Istanbul, contra Turciei. Edi Iordănescu, în vârstă de 47 de ani și ultimul selecționer care a dus naționala la un turneu final, Euro 2024, a oferit o primă reacție, arătând cu degetul spre adevăratele probleme ale fotbalului românesc. Turcia va juca finala barajului cu Kosovo, în deplasare, pe 31 martie 2026, în timp ce România va disputa un amical cu Slovacia.
O singură greșeală a fost de ajuns
Întrebat dacă se putea obține mai mult în meciul de la Istanbul, Iordănescu a fost tranșant. „Se putea cu siguranță mai mult. Am spus asta public înainte de joc, iar jocul a confirmat-o. Turcia are multe individualități, dar și carențe ca echipă”.
Analiza tactică a fost la obiect. E drept că defensiva a funcționat, dar cam atât. „Consider că am făcut un joc defensiv foarte bun, însă fără secvențe ofensive este foarte greu să câștigi un joc. Iar faptul că ne-am apărat foarte jos a făcut ca și momentele noastre de tranziție să devină limitate. În condițiile în care nu poți genera ocazii nici pe atac pozițional, nici pe tranziție, este foarte greu să câștigi un meci sau să absorbi presiune 90 de minute”.
Și, până la urmă, o singură clipă de neatenție a decis totul. „O singură greșeală de poziționare, interpretare sau comunicare, poate fi suficient să mai pierzi un Mondial. Și asta s-a și întâmplat. Gândește-te că Dennis Man și Vali Mihăilă se apărau la 20 de metri de poartă. Principalele elemente de tranziție. Dar mă opresc aici, o analiză nu se face așa și nu sunt eu cel în măsură să o fac. E un moment prea trist ca să vin eu și să mai fiu negativ”.
Adevărata problemă a ratării
Numai că, în viziunea fostului selecționer, lucrurile stau puțin diferit. Nu meciul cu Turcia a fost decisiv. „Cu toate astea consider că această calificare s-a pierdut în preliminarii și nu acum. Acolo se putea face mult mai mult. Chiar și locul unu”.
Aia e supărarea mea.
Iar frustrarea vine din potențialul irosit al grupei. „Iar dacă nu am reușit locul 1, măcar locul 2 ne ajuta la un culoar mult mai bun pentru baraj. Cred enorm și iubesc acel grup de jucători, am muncit și performat împreună, am trăit momente unice, însă puteau și trebuia să realizeze mai mult în calificări. O analiză complexă trebuie făcută și cu siguranță nu sunt eu cel care trebuie să o facă”.
Respect pentru Mircea Lucescu
V-ați întrebat cine este de arătat cu degetul după o nouă calificare ratată? Edi Iordănescu refuză să caute un singur vinovat. „Toți trebuie să ne asumăm responsabilitatea. Toți cei implicați în fenomen. În final echipa națională reprezintă fotbalul românesc și tot ce are el mai bun. E simplu să cauți un vinovat, dar nu e corect și nici util. Problema nu este o persoană, ci lipsa de consistență în tot ceea ce facem”.
Despre Mircea Lucescu, cel care a acceptat să conducă naționala la acest baraj, Iordănescu a avut doar cuvinte de laudă. „În ceea ce îl privește pe domnul Lucescu, consider că nu trebuie condamnat. Ci salutat. Salutat efortul dânsului, disponibilitatea de a veni și încerca să ajute. Iar în condițiile vârstei și implicit și a problemelor de sănătate, este cu atât mai mult de respect efortul dânsului. În plus e de salutat întreaga carieră și e corect să aibă o ieșire pe ușa din față, iar noi toți să avem puterea să-i oferim asta trecând și peste supărarea, și frustrarea acestui eșec. Personal îl stimez și respect”.
De ce a plecat Iordănescu după Euro
Dar de ce nu a continuat chiar el pe bancă după un Euro reușit? Misterul plecării sale a fost parțial lămurit. „După calificarea la Euro am fost convins 90% că voi continua. Aveam deja împreună cu staff-ul conturat un plan pentru asta. Consideram că după două grupe câștigate, calificări și Euro, puteam continua dezvoltarea cu acel nucleu de jucători și merge la următorul nivel. Implicit să ne calificăm la Mondial”.
Ce s-a întâmplat, de fapt? „Din păcate ne-am blocat în detalii deloc importante din punctul meu de vedere. De ce? Nu știu. Probabil că nu eu sunt cel care trebuie să răspundă la această întrebare. După Euro nu am mai dorit eu. A fost o decizie asumată. Acum chiar nu mai contează. Nu trăiesc din regrete, ci din decizii asumate”.
Viitorul sună… complicat
Cât despre o posibilă revenire, Iordănescu a închis rapid subiectul, sugerând că postul este deja ocupat. „Eu știu că România are deja antrenor pentru următoarele campanii. În condițiile astea nu cred că ar fi nici corect, nici normal ca să dezvoltăm acest subiect”.
Viitorul primei reprezentative depinde de mult mai mult decât de numele selecționerului. „România are potențial real, dar potențialul fără structură nu înseamnă nimic. Viitorul nu este despre speranță, ci despre organizare, disciplină și consecvență. Dacă le avem, putem reveni unde ne dorim. Dacă nu, vom continua să ratăm obiective. Avem talent, întrebarea este dacă avem și priceperea și răbdarea să îl transformăm în performanță!”.
Naționala rămâne un capitol special pentru el, dar nu în orice condiții. „Naționala va rămâne mereu ceva special, dar orice revenire trebuie să aibă contextul potrivit”.
Lasă un comentariu