Sepsi OSK și FC Voluntari au reușit promovarea în Superligă bazându-se pe bugete uriașe, susținute masiv din fonduri publice. Cele două cluburi au încasat în 2025 mai mulți bani de la autorități decât oricare altă formație cu pretenții din primul eșalon fotbalistic al României.
Aici nu vorbim doar de o simplă statistică financiară, ci de o distorsiune evidentă a competiției interne. Echipele care vin din eșalonul secund intră în prima ligă cu un avantaj financiar creat artificial de autoritățile locale sau guvernamentale, lăsând în urmă cluburi de tradiție care se bazează pe sponsorizări private și pe rețeta clasică a drepturilor TV.
Cum s-au obtinut promovarile pe teren
Contextul sportiv este clar definit. Sub comanda lui Ovidiu Burcă, Sepsi OSK a promovat direct în Superligă, după un singur an petrecut în liga a doua. Iar FC Voluntari, clasată pe poziția a treia în play-off-ul ligii secunde, a fost nevoită să dispute un baraj tensionat pentru calificare.
RecomandăriSepsi OSK și FC Voluntari lupta pentru promovare în ultima etapa. Corvinul primeste trofeul Ligii 2
Ilfovenii s-au impus cu scorul general de 5-3 în fața celor de la Hermannstadt (echipă clasată pe locul 14 în prima ligă) și au sărbătorit revenirea pe prima scenă.
Dar dincolo de cifrele de pe tabelă, adevăratul meci s-a câștigat în birourile contabile.
Milioanele de euro atrase de la stat
Așa cum a relatat Gsp într-o analiză detaliată a finanțelor din fotbalul românesc, cifrele din 2025 sunt de-a dreptul disproporționate. Covăsnenii de la Sepsi, care au bifat doar 5 luni ca echipă de primă ligă în acel an calendaristic, au raportat cheltuieli curente de 9,29 milioane de euro. Veniturile au fost pe măsură, atingând 9,02 milioane de euro.
RecomandăriFC Voluntari invinge Sepsi OSK 2-0. Ilfovenii spera la promovarea directa in ultima etapa
Partea interesantă abia acum iese la suprafață.
Din aceste venituri, nu mai puțin de 4,23 milioane de euro au fost înregistrate ca subvenții și donații de la autorități. FC Voluntari a urmat aceeași rețetă, raportând 3,44 milioane de euro proveniți din subvenții. Pentru gruparea ilfoveană, banii publici au reprezentat un procent uriaș de 88,5% din totalul veniturilor clubului!
Cum vine asta pentru cluburile care trăiesc strict din management privat? Până la urmă, maximul atras din fonduri publice de o echipă din sezonul 2025/2026 al Superligii a fost înregistrat de FC Argeș, cu 3,29 milioane de euro. O sumă mult sub nivelul celor două nou-promovate.
RecomandăriFC Voluntari. Sepsi 2-0 in Liga 2. Ovidiu Burca isi critica dur jucatorii dupa esec
Cazul izolat de la Miercurea Ciuc
Singura formație care ar putea răsturna acest clasament financiar atipic este Csikszereda. Numai că gruparea din Miercurea Ciuc a ales să mascheze o mare parte din veniturile anului 2025. Oficialii au trecut 7,76 milioane de euro la categoria „alte cheltuieli”, fără să explice clar publicului proveniența banilor.
Președintele clubului a negat public că întreaga sumă ar proveni de la Guvernul maghiar, recunoscând un sprijin financiar direct de la Budapesta de doar 3 milioane de euro.
Noul sezon de Superligă va alinia la start 16 echipe, printre care nume grele precum Universitatea Craiova, CFR Cluj, FCSB sau Dinamo București. Primul test real pentru aceste bugete construite din bani publici va fi chiar în prima etapă a campionatului, când nou-promovatele vor da piept pe teren cu formațiile susținute preponderent din mediul privat.
| 1 |  Universitatea Craiova | 50 |
| 2 |  Universitatea Cluj | 46 |
| 3 |  CFR 1907 Cluj | 43 |
| 4 |  Dinamo Bucuresti | 39 |
| 5 |  Rapid | 34 |
Lasă un comentariu