FIFA ia în calcul o modificare de regulament care ar putea rescrie regulile jocului la nivel global. Forul condus de Gianni Infantino vrea să oblige cluburile să folosească pe toată durata unui meci un jucător sub 21 sau chiar sub 20 de ani, o măsură ce amintește puternic de regula implementată în România de un deceniu.
Propunerea de pe masa FIFA
Discuțiile au avut loc în cadrul Consiliului FIFA de la Vancouver, unde s-au dezbătut mai multe proiecte menite să modernizeze fotbalul. Printre ele, propunerea de a introduce obligativitatea unui jucător tânăr pe teren a captat atenția tuturor. O decizie finală în acest sens este așteptată în 2027, la următorul Consiliu FIFA.
Comunicatul oficial al forului mondial este cât se poate de clar. „Consiliul FIFA a aprobat, si în unanimitate un proces de consultare cu toate părțile relevante pentru introducerea unei obligații regulamentare prin care echipele de club de seniori să fie obligate să aibă permanent pe teren cel puțin un jucător format la club, din categoria U-20 sau U-21, iar propunerea să fie înaintată Consiliului FIFA anul viitor”.
Diferența majoră față de Superliga
Numai că lucrurile stau puțin diferit față de ce știm din campionatul intern. La prima vedere, regula pare identică, dar există o nuanță esențială. Jucătorul impus de FIFA trebuie să fie format de clubul respectiv.
Cum vine asta, mai exact? Simplu. Tânărul fotbalist trebuie să provină din academia echipei, nu să fie transferat de la o altă formație, așa cum se întâmplă frecvent în Superliga. Această condiție ar încuraja și mai mult investițiile în centrele de copii și juniori.
Obstacolul numit Uniunea Europeană
Iar planul FIFA, oricât de bun ar părea pentru dezvoltarea tinerilor, s-ar putea lovi de un zid legislativ. Potrivit informațiilor analizate de Gsp, propunerea ar putea fi considerată discriminatorie de către Uniunea Europeană, încălcând principiul liberei circulații a forței de muncă. UEFA impune deja cluburilor anumite cote de jucători formați local (cel puțin 4 crescuți la propriul club și alți 4 la alte cluburi din aceeași țară), însă fără obligația de a-i folosi efectiv în meciuri.
Ce spune Curtea de Justiție a UE
Subiectul nu este deloc nou. Recent, mijlocașul lui Royal Antwerp, Lior Refaelov, a contestat regula „homegrown players” la nivel european, susținând că aceasta distorsionează piața transferurilor. Cazul a ajuns pe masa Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Verdictul a venit în decembrie 2023.
CJUE a stabilit că astfel de reguli pot fi, într-adevăr, discriminatorii. Totuși, ele pot fi justificate dacă se demonstrează că ajută în mod real la dezvoltarea tinerilor fotbaliști. Dar cine face această evaluare? Ei bine, Curtea a lăsat decizia finală la nivel național, fiecare țară având libertatea să decidă dacă regula este sau nu una care încalcă principiile europene.

