Veștile despre starea lui Mircea Lucescu (80 de ani) sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. Fostul selecționer, în comă de duminică dimineața după un infarct miocardic acut, a fost supus unei „investigații CT complexe” care a relevat două aspecte extrem de grave: „multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale” și „focare de tromboembolism pulmonar”. Starea sa rămâne critică.
Afectare pe multiple organe
Pentru a înțelege exact complexitatea situației, am discutat cu medicul primar cardiolog Ștefan Busnatu, care activează la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”. Specialistul a explicat că problemele depășesc sfera cardiacă, afectând întregul organism.
„Din păcate, aceste lucruri arată că nu doar inima e extrem de șubrezită, cât și creierul și plămânii, și ele au început să sufere foarte mult, pentru că s-au format pe circulație cheaguri de sânge, cheaguri de sânge care au plecat și spre cap, dând accident vascular cerebral, au plecat și în arterele care intră în plămâni pentru a se oxigena și a primi corpul oxigen, care să fie trimis în corp”, a precizat medicul.
lucrurile stau destul de rău.
Iar doctorul Busnatu continuă: „La momentul acesta, nivelul de afectare a organismului este pluriorgan. Și inima, și creierul, și componenta pulmonară. Ceea ce sugerează că statusul este extrem de grav la momentul acesta. În tot acest context, probabil că se evaluează, efectiv, cea mai bună formulă pentru a sprijini funcțiile vitale, astfel încât să nu se destabilizeze complet”.
Procedura ECMO, riscuri mai mari decât beneficiile?
Luni, medicii de la Spitalul Universitar luau în calcul montarea unui sistem de asistare mecanică cardiacă, cunoscut sub numele de ECMO. Numai că noile complicații schimbă radical datele problemei. V-ați gândit vreodată cum o singură complicație poate anula un întreg plan medical?
RecomandăriGhinion teribil pentru Rapid. Anuntul oficial despre Aioani si verdictul crunt pentru Petrila
Până la urmă, procedura în sine ar putea face mai mult rău decât bine acum. „În princicpiu, procedura de circulați extracorporală mecanaică prezintă și ea riscuri, adică nu e o procedură care să nu prezinte riscuri la momentul în care este inițiată. Unul dintre riscuri e apariția de cheaguri. Acum, în contextul în care există deja cheaguri apărute în corp, s-ar putea ca riscul de montare a unui astfel de dispozitiv să fie mai mare decât potențialele beneficii”, a explicat cardiologul.
Decizia finală aparține, fireste, echipei care îl îngrijește pe antrenor.
„Cel mai important e să ai statusul clinic exact al pacientului pentru a decide asta. Cu siguranță, echipa multidisciplinară de la Universitar are toate datele pentru a lua cea mai bună decizie pentru pacient”, ne-a mai spus doctorul.
Cine este Ștefan Busnatu
Ștefan Busnatu este medic primar cardiolog și doctor în științe medicale, desfășurându-și activitatea la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, în cadrul Clinicii de Cardiologie. si, este Prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și membru în secțiunea de prevenție secundară din cadrul Asociației Europene de Cardiologie Preventivă (o entitate a Societății Europene de Cardiologie).
Lasă un comentariu