Justin Ștefan, secretarul general al Ligii Profesioniste de Fotbal, anunță posibile schimbări majore în Superligă chiar din această vară. Actualul sistem de împărțire a banilor din drepturile de televizare, pe care oficialul LPF îl descrie drept „un pic socialist”, ar putea fi înlocuit cu o grilă mult mai complexă, bazată pe audiență și performanță comercială.
Un sistem „un pic socialist”
Managementul cluburilor din prima ligă nu este deloc o misiune simplă, mai ales când vine vorba de bani. Justin Ștefan recunoaște dificultatea de a alinia interesele individuale cu cel comun. „Cu siguranță că sunt momente dificile în zona asta de management, pentru că trebuie să-i faci să înțeleagă foarte bine ce înseamnă interesul comun, ce înseamnă interesul individual și când interesul comun ar trebui să prevaleze”, a explicat acesta la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”.
Și pentru că orgoliile sunt mari, compromisul e greu de atins. „Pentru că suntem într-un sport competitiv, e clar că suntem individualiști, că vrem să prevalăm cu interesul nostru și nu cu interesul comun. Aici cumva e dificultatea în zona de management”, a completat Ștefan.
Cel mai bun exemplu? Chiar modul în care se împart banii din drepturile TV. „Și uite, pot să vă dau un exemplu ca să-mi susțin punctul de vedere: modul de împărțire a drepturilor de televizare. Astăzi e un pic socialist… 40% se împart în mod egal, indiferent de performanță, și 60% se împart în funcție de locul ocupat în clasament.”
S-ar putea să vă placă și:
Nu de puține ori, acest model a fost contestat. Și, pe bune, chiar are logică. „Au fost voci critice și eu cred că pe bună dreptate, care au susținut modificarea acestui sistem de împărțire, spunând că el nu premiază niciodată performanța. Și aici fie vorbim de audiențe TV, audiențe pe stadion și nici performanța comercială”, a admis secretarul general al LPF. Printre contestatari s-au numărat deținătorul de drepturi EAD, dar și cluburi precum Rapid, prin vocile lui Dan Șucu și Victor Angelescu.
Ce se schimbă din vară
Cluburile mari, care generează audiențe uriașe, vor, clar o felie mai mare din tort. „Dacă vorbim de audiențe, FCSB, Dinamo, Rapid, U Cluj, Craiova sunt principalii generatori ai acestei audiențe. Și atunci e normal ca ele să fie interesate să existe o astfel de grilă”, a punctat Ștefan, adăugând că și „FCSB-ul cu siguranță că își va dori să aibă o grilă care să premieze performanța economică”.
Iar schimbarea ar putea veni mai repede decât se așteaptă mulți. „Este posibil, da. Este posibil ca în această vară, între cele două sezoane competiționale, să discutăm despre o modificare a grilei care să aibă în vedere trei elemente noi.”
Care ar fi acestea?
noua formulă ar ține cont de criterii mult mai clare. „O parte din bani să fie împărțiți în funcție de audiența pe TV și audiența pe stadion. În funcție de numărul de minute jucate de jucătorii sub 21 de ani. Și în funcție de performanța comercială sau de performanța istorică, de continuitate.” Modelul de inspirație vine dintr-un campionat de top: „În Italia, spre exemplu, e o grilă mai complexă. O să avem discuții în perioada următoare inclusiv cu oficialii Ligii din Italia, să vedem ce putem aduce din acea grilă în fotbalul profesionist.”
Contractul până în 2035. De ce?
O altă temă fierbinte a fost prelungirea contractului pentru drepturile TV până în 2035, o decizie care a stârnit critici virulente. Justin Ștefan susține însă că narațiunea publică a fost greșită și că decizia a fost luată transparent. „Nu e vorba de o prelungire pe 10 ani”, a clarificat el. „Contractul actual este valabil până la finalul sezonului 2026-2027, iar modificarea produce efecte pentru 2027-2035.”
Mai mult, decizia a avut o susținere covârșitoare. „Când a fost Adunarea Generală, 15 cluburi din 16 au votat pentru prelungirea acestui contract și doar un singur club, respectiv Dinamo, s-a abținut.” Motivul abținerii a fost unul procedural (președintele clubului nu era prezent), nu o opoziție de fond.
Dar de ce a fost nevoie de un angajament pe un termen atât de lung? Răspunsul stă în contextul economic. „Urmează o perioadă economică complicată, inclusiv pentru România și, bineînțeles, fiind o perioadă complicată pentru economia României în ansamblu, impactul la fotbal va fi foarte mare. Și noi credem că avem nevoie de stabilitate.”
Cluburi mai bancabile și comparația cu Europa
Dincolo de predictibilitate, un contract pe termen lung are și un avantaj practic imediat. „Acest contract până în 2035 asigură stabilitatea cluburilor din Superligă și le face mai bancabile”, a explicat Ștefan. Cum vine asta? Simplu. „Contractul de drepturi TV este principala garanție prin care cluburile pot accesa linii de credit. Alte active nu au.”
Activele reprezentate de jucători sunt riscante, iar proprietăți precum stadioane sau baze de antrenament sunt excepții. Așadar, un contract solid pe termen lung este necesar. Cât despre argumentul inflației, Ștefan e tranșant: „Vorbim așa de o probabilitate ca pe roșu-negru la ruletă. Putem să avem o putere de cumpărare mai mică sau putem să avem o putere de cumpărare mai mare.”
Iar la o comparație regională, fotbalul românesc nu stă deloc rău. „România pe drepturi TV nu stă chiar atât de rău. De exemplu, Cehia are o valoare a drepturilor TV mai scăzută, Bulgaria are o valoare mai scăzută, Serbia are o valoare mai scăzută, Ungaria are o valoare mai scăzută…” Ba chiar, raportat la numărul de consumatori, stăm mai bine decât Polonia, care încasează circa 70 de milioane de euro anual.
În final, Ștefan a închis discuția despre contractul TV cu o remarcă ce nu mai lasă loc de interpretări. „Cât timp noi vorbim, încercăm să împingem o narațiune care-i contrazisă de vot, e doar o temă care nu e una serioasă de discuție. E serioasă pentru dumneavoastră, presă, dar nu-i serioasă pentru noi, care venim și spunem: «Nu e bun contractul», dar l-am votat 15 cluburi din 16. Și unul s-a abținut, n-a votat împotrivă.”
