Florin Prunea, ajuns la 57 de ani, a făcut parte din grupul „tinerilor teribili” pe care Mircea Lucescu i-a crescut la Dinamo, alături de nume precum Lupescu sau Răducioiu. Fostul internațional deapănă acum momente emoționante la dispariția unuia dintre mentorii săi, omul care i-a oferit rampa de lansare în Ștefan cel Mare încă de la o vârstă fragedă.
Simțeam o Revoluție
„Am sperat până în ultima clipă că nu ne va părăsi. Îmi pare foarte rău! Sunt unul dintre copiii lui de la Dinamo”, își începe Prunea povestea. E drept că impactul lui Lucescu a fost imediat și total. „Înainte să vină nea Mircea, mai lucrasem, puști fiind, cu Cernăianu, cu nea Nae Nicușor, cu Dinu, dar la Lucescu am simțit parcă o Revoluție din prima zi!”.
Metode unice de antrenament
Devotamentul tehnicianului pentru tinerii jucători depășea cu mult programul oficial. Dar cum se manifesta, mai exact, această dedicație? „Mă uitam nonstop în gura lui și-i sorbeam cuvintele cu privirea. Avea o putere de muncă fenomenală”, continuă fostul portar. Iar dovada stă în gesturi greu de imaginat în fotbalul de azi. „Rămânea ore în șir cu noi, cei tineri, după antrenamente, ca să ne ajute să creștem. Mi-aduc aminte că lui Răducioiu și lui Lupescu le lua efectiv piciorul în mână și le arăta cum să lovească mingea”.
Treninguri Puma pe ascuns
Lucescu avea grijă de „copiii” săi și dincolo de gazon, prin gesturi care arătau o afecțiune aproape paternă. Un episod inedit, povestit acum de Prunea, dezvăluie o latură mai puțin cunoscută a antrenorului. „Când veneau echipamentele de la Puma, ne chema pe cei tineri la Săftica pe ascuns și ne împărțea câte un trening în plus, fără să știe veteranii”, rememorează el.
Avertismentul era clar.
„Ne și zicea: Vedeți să nu vă vadă ăștia bătrâni, că pe urmă vor zice că vă iubesc prea mult pe voi”.
„Florine, vezi să ai grijă de Răzvan!”
Prietenia cu Răzvan Lucescu, fiul antrenorului, a cimentat și mai mult relația specială. Hai să vedem cum arăta o zi obișnuită pentru cei doi tineri. „Cu Răzvan mă știu de la 10 ani. Plecam împreună de la casa lui de lângă Cișmigiu, iar doamna Neli ne făcea înainte o cană de cacao cu lapte și ne dădea câte un sandwich să avem pe drum”, povestește Prunea. Și, fireste, intervenea și „Il Luce”. „Apărea și nea Mircea și-mi zicea – Florine, vezi să ai grijă de Răzvan! N-am să uit astea niciodată!”.
Un palmares cu 36 de trofee
Dincolo de amintirile personale, cifrele carierei lui Mircea Lucescu vorbesc de la sine despre dimensiunea sa ca om de fotbal. Ca jucător, a câștigat șase titluri de campion și o Cupă a României, toate cu Dinamo, clubul unde a făcut primii pași în fotbal (a mai evoluat la Știința București și Corvinul Hunedoara).
Numai că adevărata sa legendă s-a scris din postura de antrenor. A pregătit o listă impresionantă de cluburi: Corvinul, echipa națională a României, Dinamo, Pisa, Brescia, Reggiana, Rapid, Inter, Galatasaray, Beșiktaș, Șahtior, Zenit, naționala Turciei și Dinamo Kiev. În total, a adunat 36 de trofee în cariera de tehnician.
- Campionatul Ucrainei: de 9 ori
- Cupa Ucrainei: de 8 ori
- Supercupa Ucrainei: de 7 ori
- Cupa României: de 3 ori
- Campionatul României: de 2 ori
- Campionatul Turciei: de 2 ori
- Cupa UEFA: 1
- Supercupa Europei: 1
- Supercupa Rusiei: 1
- Cupa Anglo-Italiană: 1
Lasă un comentariu