Ștefania Vătafu, mijlocașul de 32 de ani, a anunțat că se retrage de la echipa națională a României. Anunțul a venit după victoria cu 3-0 în fața Ciprului, meci ce a reprezentat și ultima sa apariție pe teren propriu în tricoul tricolor, după 132 de selecții. Jocul cu Moldova, programat în deplasare pe 5 iunie, va fi ultimul pentru ea la prima reprezentativă.
„E o decizie la care m-am gândit în ultimul an”
Decizia este finală.
Vătafu a mărturisit că hotărârea nu a fost luată peste noapte, ci a cântărit-o mult timp, fiind una extrem de dificilă. „A fost extrem de grea, foarte dificilă. Nu, nu mă mai pot răzgândi. Decizia a fost luată, e o decizie la care m-am gândit în ultimul an de zile. Nu e de azi pe mâine. M-am gândit foarte, foarte mult, iar acum n-o să dau înapoi”, a confirmat jucătoarea.
Iar viitorul sună deja destul de clar pentru ea, având planuri concrete dincolo de gazon. „Deja lucrez în data entry, deja am proiecte și pe fotbal feminin cu Anderlecht și cu CS Vâlcea, pentru că de acolo sunt. Deci mi-am croit cumva drumul acesta. Sper să iasă”, a adăugat Vătafu.
S-ar putea să vă placă și:
Amintiri de la prima selecție
Cu 132 de meciuri în spate, amintirile sunt, clar, numeroase. Dar care a fost primul meci? Întrebată despre debut, Ștefania și-a amintit perfect momentul: „Cel cu Belgia. Unde și joc acolo, joc la Anderlecht de atâta timp. Jucam la Câmpina, am bătut 4-2 dacă nu mă înșel, am jucat fix 3 minute și am atins o dată mingea”.
Până la urmă, de-asta te apuci de fotbal, nu? Pentru atmosfera de pe stadion și pentru sentimentul unic pe care ți-l dă un meci mare. Cel mai frumos moment trăit de ea sub tricolor a fost într-un meci cu o miză aparte. „Cu Statele Unite ale Americii a fost cel mai frumos. Nu contează scorul, să nu întrebați! Dar atmosfera și stadionul a fost uau. M-am simțit fotbalistă când am intrat pe stadion acolo”, a povestit ea.
„Am început ca o joacă”
Puțini știu cum a ajuns Vătafu, de fapt, la fotbalul de performanță. Hai să vedem ce spune chiar ea. „Eu când m-am apucat de fotbal nici nu știam de existența fotbalului feminin. Am început ca o joacă, mai apoi într-adevăr pentru că părinții mei au văzut că am o înclinație în direcția asta, m-au lăsat să merg la o grupă de băieți în Vâlcea. Iar după aceea am făcut research pe internet și m-am mutat la Cluj.”
O decizie care, la doar 14 ani (o vârstă fragedă pentru un astfel de pas), i-a modelat caracterul. „Am plecat la vârsta de 14 ani. Am învățat totul de la zero. M-a învățat să fiu independentă, să-mi fac prieteni noi, școală nouă, să mă adaptez. Dar în același timp cred că m-a și format ca și om”, a mai spus Ștefania.
Și a comparat acele vremuri cu oportunitățile de acum, subliniind cât de mult a evoluat fotbalul feminin. „Atunci când am început eu pentru prima dată era un hobby, să zic. Mă simțeam bine, îmi plăcea, iubeam fotbalul și încă-l iubesc. Acum există atâtea oportunități, există atâtea opțiuni, poți să-ți faci un viitor, poți să trăiești chiar foarte bine din fotbalul feminin. Ideea e să vrei mai mult, să faci pasul și înspre afară, pentru că ați văzut ce se întâmplă și la Campionatele Europene și la Campionatele Mondiale, sunt stadioane pline și ar fi frumos ca cine are înclinația spre acest sport să trăiască atmosfera care există acolo.”
Reacția staff-ului tehnic
Numai că decizia nu a fost o surpriză pentru staff-ul tehnic. Iulia Mera, antrenorul secund al naționalei, a confirmat că hotărârea era cunoscută și respectată în interiorul lotului.
„Decizia asta a fost asumată. Vorbim de jucătoare profesioniste care au grijă de viața lor și dincolo de fotbal. Și e foarte important să știi să ai o balanță, să ai un echilibru între viața personală și viața profesională. Eu-s foarte mândră de ea. Am fost și coechipiere la un moment dat cu Ștefania. O știu de atâția ani. Noi știam, tot staff-ul, de decizia ei. Fetele au susținut-o. E unul dintre căpitani”, a declarat Iulia Mera.
