Doare. O înfrângere care doare rău. România a cedat dramatic în fața Macedoniei la European, iar vestea a bubuit imediat. Cel mai tare, poate, s-a auzit peste graniță, la Budapesta, unde eșecul „tricolorilor” a ajuns direct pe prima pagină.
Un final de coșmar. Așa a fost. Am avut meciul în mână, dar l-am pierdut în condiții greu de explicat. Prosport l-a numit un meci „de infarct”, iar înfrângerea a creat o undă de șoc la noi. La ei, la rivalii tradiționali, a stârnit o bucurie evidentă.
Presa maghiară, cu ochii pe „tricolori”: „Un final dramatic pentru vecini”
N-a trecut mult timp. Deloc. La câteva minute de la final, marile ziare de sport din Ungaria publicau deja pe bandă rulantă despre meciul României. Titlurile, clare și tăioase, au arătat cu degetul spre prăbușirea noastră inexplicabilă din momentele cheie. Jurnaliștii maghiari n-au avut nicio reținere să vorbească despre „colaps” sau „șoc”.
Analizele lor? Au vizat direct greșelile tactice și blocajul psihologic al jucătorilor noștri. S-a scris despre o victorie „scăpată printre degete”. Despre cum Macedonia a primit un cadou nesperat de la o echipă paralizată de presiune. Ironia sorții… Când credeam că am câștigat, totul s-a prăbușit.
Rețelele de socializare au explodat. Ce au postat fanii maghiari
Presa a fost tăioasă, dar măcar a încercat să pară profesionistă. Pe rețelele de socializare, însă, fanii maghiari au dezlănțuit iadul. Un val de bucurie răutăcioasă, pur și simplu.
Imediat după fluierul final, forumurile și grupurile lor de suporteri au explodat. Comentarii ironice. Meme-uri. Glume pe seama noastră. Mulți vedeau în eșecul României o poartă deschisă pentru naționala lor. Ce să-i faci? Bucuria unora se clădește pe tristețea altora. Așa e în sport.
O rivalitate istorică, transpusă pe terenul de sport
Surprinzător? Deloc. Reacția vecinilor era de așteptat. Coincidență? Greu de crezut. Rivalitatea sportivă româno-maghiară este una dintre cele mai aprinse din Europa, fie că vorbim de fotbal, handbal sau polo. Orice meci direct e un butoi cu pulbere, iar înfrângerile celuilalt sunt savurate aproape la fel de mult ca victoriile proprii.
La Budapesta, un eșec de-al nostru e sărbătorit ca o victorie a lor. Și invers, bineînțeles. Tensiunea asta istorică se varsă mereu pe teren, acolo unde orgoliile explodează și fiecare secundă contează enorm pentru mândria națională.
Ce urmează pentru România? Drumul s-a complicat serios
Dar lăsând la o parte ce se bucură alții, la noi rămâne realitatea. Una dură. O înfrângere care ne poate costa calificarea. Șansele s-au micșorat dramatic. Moralul? La pământ. Urmează zile grele, în care staff-ul tehnic trebuie să facă minuni pentru a ridica un lot dărâmat psihic.
Gata. Meciul s-a jucat. Acum contează un singur lucru: cum ne ridicăm după pumnul ăsta încasat. Nu e timp de plâns de milă. Următoarele meciuri sunt decisive pentru viitorul nostru la acest Campionat European.